Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Înainte de Paște, dar și în ziua cea mare a Învierii, oamenii respectă o serie de tradiții și superstiții, rolul lor fiind diferit în fiecare cultură.
Tradiții de Paște în România
Înroșirea ouălor și ciocnirea acestora în ziua mare a Învierii Domnului este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri în ziua de Paște. Potrivit legendei, Maica Domnului a așezat un coș de ouă lângă crucea Domnului, iar acestea s-au înroșit din sângele picurat din rănile Lui. Astfel, acest obicei a rămas unul dintre cele mai puternice și în ziua de azi, când evenimentul de încondeiere reprezintă un simbol al renașterii, veseliei și primăverii.
Mersul la biserică, în noaptea de Înviere, pentru Lumina Sfântă, este un alt obicei urmat de creștini. O lumânare aprinsă de Lumina scoasă de preot din altar, cu care românii merg acasă și păstrează restul lumânării, după ce s-a stins flacăra. Acest obicei simbolizând Învierea și biruința luminii în fața întunericului. În perioada sărbătorii Paștelui, românii pregătesc și o serie de rețete culinare specifice perioadei, pască, preparate din miel și o mulțime de rețete de prăjituri de casă pentru masa în familie.
Tradiţii de Paşte în diferite culturi
În Bulgaria, de Paște, pe lângă bucatele delicioase care se pun pe masă, gospodinele primesc de la membri familiei sau de la oaspeți flori precum lalele, iriși și narcise. Tradițiile bulgare de Paști seamănă foarte mult cu cele românești. Aici ciocnitul ouălor este considerat mai amuzant decât mâncatul lor și mesajul tradițional ortodox pascal: „Hristos a înviat!” cu răspunsul „Adevărat a Înviat” se spune 40 de zile după ziua de Paște.
În Germania, Paștele se numește „Ostern”, denumirea fiind legată de zeița anglo-saxonă a primăverii, Eostre. Copiii au, de obicei, aproximativ trei săptămâni de vacanța de Paște. În plus, nimeni nu lucrează în Vinerea Mare, Sâmbăta și Duminica.
Paștele în Israel are o semnificație specială, deoarece ritualurile creștine au rădăcini în tradițiile evreiești. Celebrarea Paștelui evreiesc, care comemorează exodul evreilor din captivitate, în Egipt, a fost legată de Paște (în ebraica Pasach) încă de la început.
De pe masa de Paște, în Rusia, nu trebuie să lipsească pașka. Este un desert cremos în formă de piramidă, pregătit cu brânză proaspătă, ouă, migdale, stafide și unt. Un alt fel de mâncare pregătit este kulich, o pâine tradițională făcută din ouă, drojdie, smântână și unt. Este acoperit cu glazură albă și nuci sau fructe uscate.
În Olanda, în perioada sărbătorilor Pascale se organizează petreceri, carnavaluri și parade de sărbătoare, acolo unde oamenii participă cu bucurie. Femeile pregătesc masa de sărbătoare, de unde nu lipsește preparatul tradițional Paasbrood, o pâine dulce cu struguri și stafide, dar nici ouăle colorate și florile de primăvară.
