Alimentaţia din timpul sezonului rece trebuie să cuprindă legume şi fructe, supe şi tocăniţe cu carne roşie, lactate şi alimente fermentate, respectiv lichide calde. Specialiștii in nutriție spun că stilul de viaţă sănătos din timpul iernii trebuie să cuprindă şi activitate fizică pentru combaterea depresiei, creşterea sensibilităţii la insulină şi întreţinerea masei musculare.
Iarna, alimentaţia sănătoasă poate fi o provocare şi din cauza sărbătorilor: aportul excesiv de dulciuri şi alcool duce nu numai la câştigarea unor kilograme în plus, dar afectează şi sistemul imunitar şi glandele adrenale. Un alt motiv pentru care nu reuşim să mâncăm sănătos iarna este lipsa luminii solare. Zilele sunt scurte, se întuneca repede şi nivelul de serotonină scade. Depresia şi pofta pentru anumite alimente se combat cu un aport de carbohidraţi complecşi, cum sunt cerealele integrale, bostanul, cartoful dulce. În absenţa luminii solare, se recomandă alimente bogate în vitamina D, cum ar fi somon, macrou, sardine, care susţin funcţia imună.
Printre legumele şi fructele care oferă protecţie pe timpul iernii, prin aportul de antioxidanţi, vitamina C şi beta-caroten, specialistul a enumerat mandarine, grefele, portocale, brocoli, conopidă, varză, cartofi. Legumele şi fructele congelate sunt o alternativă sănătoasă şi ieftină, după cum a mai arătat nutriţionistul. Supele şi tocăniţele de sezon trebuie să conţină carne roşie, bogată în fier, zinc şi minerale, năut, fasole sau linte, surse importante de proteine vegetale, fără grăsimi, bogate în fibre alimentare, cu indice glicemic scăzut. Peştele, carnea de pasăre, oul, laptele şi cerealele integrale sunt, de asemenea, surse bune de zinc. Suplimentar, se recomandă lactatele şi alimentele fermentate, cum ar fi kefirul, iaurtul, varza murată, care asigura echilibrul microbiotei intestinale şi protecţie contra infecţiilor.
Tendinţa de a mânca mai mult iarna se explică prin faptul că reducerea temperaturii corporale stimulează apetitul. Alimentele ingerate produc căldură în urma digestiei, efect care se numeşte termogeneză. 60 de minute după masă, corpul uman produce mai multă căldură decât pe stomacul gol. Este important să ţinem cont ce mâncăm, dar şi cât mâncăm pentru că supra-alimentaţia afecteaza imunitatea. Dietele hipocalorice, dar şi cele hipercalorice, pot reduce funcţia imună. De altfel, iarna tindem să consumăm alimente bogate în grăsimi şi zaharuri, cu impact negativ asupra rezistenţei la infecţii şi la boli. Pentru creşterea temperaturii corporale în sezonul rece se recomandă ceaiul, condimentele iuţi sau pastele.
