DR. DANIEL COSTACHE, MANAGERUL MUZEULUI JUDEȚEAN BUZAU: ,,S-A LUCRAT ZI ȘI NOAPTE, PENTRU AMENAJAREA EXPOZIȚIEI MUZEULUI DE CHIHLIMBAR”

0
373

Muzeul Județean Buzău a devenit recent, prima instituție muzeală din țară care a deschis, în această perioadă de criză generată de pandemie, două expoziții permanente, la sediile externe. După un amplu proces de reabilitare și modernizare, Muzeul Chihlimbarului se prezintă publicului ca o instituție modernă, din secolul XXI, devenind, prin soluțiile muzeotehnice propuse, un muzeu de referință în peisajul cultural românesc. Redeschiderea Muzeului Chihlimbarului de la Colţi vine după aproximativ 16 luni de lucrări, care au costat Consiliul Judeţean Buzău 300.000 de lei. La ceremonie au luat parte preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, directorul Muzeului Ţăranului Român din București, Virgil Niţulescu, preşedintele managerilor de muzee din România, Ramona Mocanu, autorităţi locale, dar şi turişti aflaţi în zonă. Este clar că, mai ales pentru cei ce au trecut pragul, redeschiderea acestei secții externe a Muzeului Județean Buzău reprezintă o poartă spre viitor, putând concura, fără discuție, cu marile centre muzeale din țară. Și totuși, și-a pus cineva întrebarea câtă muncă a stat în spatele acestui eveniment ? Despre toate acestea am aflat de la managerul Muzeului Județean, dr. Daniel Costache, în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate pentru ziarul Scurt pe 2:

Reporter: Iată că după mai bine de un an de zile de la preluarea de către Consiliul Judetean a Muzeului de la Colți, cunoscut ca si Muzeul Chihlimbarului, acesta a fost redeschis publicului. Mă intereseaza să stiu ce a stat in spatele acestei activități. Mai exact, as vrea sa vorbim despre munca celor implicați în acest demers…. De când v-ati apucat efectiv de lucru ?

Daniel Costache: Noi, în realitate, ne-am apucat de lucru aproape în a doua zi de când am strâns expoziția și am adus-o la Muzeu, pentru că pentru a realiza întreaga expoziție de la Colți, toate piesele au trecut prin laboratorul de restaurare al Muzeului Județean și pot spune că practic ,,l-au blocat” timp de un an de zile. S-a muncit cu prioritate la ele. După aceea, tot ce înseamnă grafică, tot ceea ce înseamnă realizări materiale grafice, ce au necesitat ședințe foto au necesitat la rândul lor iarăși timp, adică s-a lucrat luni de zile, după care producțiile media au durat și acestea, pentru că sunt fragmente din filme de arhivă de pe peliculă și ca să poată fi suportate vizibil pe televizoarele cu diagonale de peste un metru, acolo iarăși s-a muncit pixel cu pixel și la lipit fragmente de film. Să nu mai spun la partea de reigienizare, partea de amenajare a toaletelor, instalare centrală, probe… S-a muncit mai bine de un an de zile, cât timp colecția a fost închisă. Deci s-a muncit în cea mai mare parte, doar pentru acea colecție. După aceea, gândiți-vă la toate elementele de paleofaună, toate oasele provenind de la mamuți. Au fost la București, a durat până au fost făcute determinările, au durat rezultatele, acestea au fost integrate grafic în panourile care se găsesc acum acolo și în materialele de pe televizor.              

Rep. : Mai exact, cum începea o zi de lucru, dacă putem spune astfel?

D.C. : În ultima perioadă, cel puțin partea de amenajare a expoziției, nu mai era zi de muncă. Nu mai era zi de 8 ore, era zi de muncă. Spre exemplu, mie mi s-a întâmplat efectiv într-o noapte, pe la ora 23:30, m-a luat somnul și-am dormit jumătate de oră în curtea muzeului și m-au durut după aceea măselele 3 zile. Deci, s-a lucrat zi și noapte, în ultima perioadă, pentru a amenaja efectiv expoziția. Au fost colege din cadrul secției de istorie care au mers la Colți, au rămas peste noapte acasă la una dintre colegele noastre care lucrează acolo. Deci, noi la 23:00 eram la Colți, pentru că trebuia terminată expoziția, închisă și securizată.

Rep.: Care a fost cea mai dificilă sarcină pe care ați avut-o aici ?

D.C.: Dacă este să mă intrebați pe mine, n-aș putea să definesc cea mai grea etapă, sau cea mai grea sarcină, pentru că tot ceea ce a fost legat de amenajarea expoziției și de modernizarea clădirii, a necesitat un consum de energie extrem de mare. Deci a fost dificil încă de la început, pentru că a trebuit să am grijă ca absolut totul să fie în regulă, începând cu caietele de sarcini și cu procedurile de achiziție, până la vernisaj.

Rep.: Câți angajați ai Muzeului Județean Buzău au fost implicați în acest demers?

D.C.: Aproape toți. Adică, luăm departamentul Financiar-Contabil, după care conservatorii de colecție – conservatorul colecției istorie (florile de mină și piesele de chihlimbar sunt în atribuțiile lui); conservatorul secției de arheologie, care are în gestiune elementele de paleofaună și care a trebuit să le curețe, să le aranjeze – gândiți-vă că ele nu au fost expuse și atunci au trebuit să treacă printr-un amplu proces de curățare -, colegii de la departamentul tehnic, secția de istorie care a amenajat expoziția de bază, câțiva colegi de la secția de Arheologie, între timp sarcinile lor au fost preluate de către alți colegi tot de la arhelogie. Adică a fost o muncă de echipă, care nu cred că a ratat pe cineva. S-a lucrat zi de zi. Nu, nu cred că este vreun coleg din Muzeu care să nu fi pus umărul pentru realizarea acestei expoziției de la Colți și tot ceea ce implică ea.

Rep.: Pe durata pregătirilor ați avut parte de vizite neașteptate din partea turiștilor care se aflau prin zonă?

D.C.:  Deși aveam anunțat pe site că muzeul este în reorganizare, în fiecare zi întâlneam în parcarea din fața clădirii autocare, mașini mici din absolut toate colțurile țării. Veneau oameni pentru că știau de acest muzeu, întrebau și voiau să îl viziteze. Evident că nu exista această posibilitate. Nu cred că a fost o zi, cât am stat acolo, să nu vină cel puțin 20-30 de mașini cu vizitatori.

Rep.: Spuneți-mi, vă rog, trei cuvinte care ar defini cel mai bine Muzeul Chihlimbarului ?

D.C.:  Unicitate – pe de o parte prin ceea ce expunem și pe de altă parte, pentru modul în care expunem ; modernism – prin elementele de muzeotehnică folosite precum și prin modul de amenajare al expoziției de bază și viitor –  pentru că așa cred eu că ar trebui să arate o instituție muzeală (și aici să știți că a fost o parte grea pentru noi), care se află la 70 de kilometri distanță de sediul central din municipiul Buzău. Asta înseamna 140 de kilometri pe zi, de multe ori făcuți cu câte 3 mașini și de câte 2, ba chiar 3 ori pe zi. Când te duci în vârful muntelui și vezi un muzeu ultramodern, care te surprinde, vezi o expoziție care își spune povestea, vezi elemente pe care nu le găsești nici în marile centre muzeale din țară.

Muzeul de la Colți poate fi vizitat de miercuri până duminică, după următorul program: 10.00 – 18.00, în perioada 1 mai – 30 septembrie, cu ultima intrare la ora 17.15, respectiv 9.00 – 17.00, în perioada 1 octombrie – 30 aprilie, cu ultima intrare la 16.15. Luni și marți muzeul este închis.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here