De când au scăzut temperaturile poate că ați obsevat o tendința de a mânca mai mult. Și nu neapărat mai mult, ci mai dulce. De ce vi se întâmplă acest lucru? Pentru că în perioada rece, corpul nostru arde mai multe calorii. Expunerea la frig accelerează procesele metabolice pentru a genera căldură. Practic, corpul nostru arde calorii pentru termoreglare – să ne păstreze constanța tempratura corpului la cele 37 grade.
Astfel, consumând mai multe calorii = energie, ni se face foame. Foame tradusă prin nevoia de a mânca mai mult zahăr. Zahărul se digera rapid și eliberează energie rapid. Dezavantajul este că scăderea bruscă a glicemiei va provoca foame și întrăm intr-un ciclu în care corpul nostru va cere constant ceva de mâncare.
Ce soluții avem pentru a stopa acest lucru?
- mărirea aportului de proteine din alimentație. Proteinele au că sursă : carnea, lactatele, brânzeturile, ouăle sau din categoria vegetalelor : ciuperci, linte, fasole, mazăre, păstăi etc. Acestea vor da o senzație de sățietate pe o perioada mai lungă de timp.
- alege surse de carbohidrați complecși, cu absorbție lentă. Aceștia vor furniza energie treptat țînând glicemia în valori normale.
- poftă de dulce poate fi potolită cu un fruct sau ciocolată neagră.
De asemenea, în perioada rece (dar nu numai) este necesar să facem MIȘCARE! Având în vedere că se întunecă mult mai repede, vom avea tendința de a stă în casă și de a ronțăi. O plimbare în aer liber sau 50 de minute de antrenament la sala, vor preveni depunerea kiligramelor. Nu uitați să va hidratați! Apă, ceai, sucuri naturale! Iată câteva alimente pe care trebuie să le includeți în alimentație atunci afară e ger:
MUȘCHIUL SAU PULPĂ DE PORC. În pofida PR-ului foarte prost de care porcul a avut parte, anumite părți din el ( mușchiul, pulpă) sunt chiar mai sigure decât puiul sau curcanul. Carnea de porc conține toți aminoacizii esențiali cu rol în formarea anticorpilor, reglarea metabolismului și funcționarea optimă a sistemului nervos, fier, zinc , seleniu , vitamine din grupul B , vitamine și minerale implicate în stimularea sistemului imunitar și menținerea tonusului fizic și psihic.
SARDINELE ȘI PEȘTELE GRAS conțin acizi grași omega 3 cu rol antiinflamator, vitamina D, calciu, seleniu, zinc ,iod cu rol benefic asupra metabolismului și de creștere a capacității de adaptare la frig. În plus sardinele au un risc mai mic de contaminare cu metale grele iar, dacă le mănânci cu oase, beneficiezi de o doză mai mare de calciu. Poți opta între cele proaspete, congelate, conservă în ulei sau sos tomat.
SUCUL DE ROȘII (BULIONUL SAU SOSUL) este bogat în licopen, un antioxidant cu rol benefic pentru organism, protejează pielea de frig și crește absorbția fierului din friptură, dacă este asociat cu această.
SUPĂ DE DOVLEAC. Dovleacul, pasat cum trebuie și transformat în supă, fără prea multe adaosuri cremoase, ci doar bine condimentat, este o bună sursă de vitamine A, B1, B3, B6, C, E, acid folic, minerale, calciu, potasiu, seleniu, fier, mangan și de fibre. Toate acestea ajută la bună sănătate a ochilor, dar și a pielii, ne protejează de răceli și întăresc sistemul imunitar. Mai mult, supă de dovleac asigura și senzația de sățietate pe termen lung.
SUPĂ DE OASE ȘI CARNE hrănește corpul și îl încălzește. Poate fi preparată în cantități mari și congelată în recipiente care să fie ușor de încălzit. Rețeta e simplă: se fierbe carnea cu oase (sau peștele întreg) până când carnea se desprinde de pe acestea. Se strânge spumă care se formează la suprafață și se pot adaugă legume tăiate mărunt. Colagenul conținut ajută pielea și articulațiile, mai ales iarnă. Supă de carne și oase contribuie și la depășirea mai rapidă a răcelilor.
GHIMBIRUL ȘI HREANUL. Au efecte asemănătoare , stimulează digestia, combat durerile articulare , stimulează imunitatea și îți dau senzația de căldură. Ghimbirul poate fi folosit în ceaiuri calde, limonadă, sucuri de fructe, dulciuri sau preparate din carne și peste. Hreanul este în general asociat cu carne sau murături….
CEAPA ȘI USTUROIUL. Au proprietăți antivirale, antibacteriene, antifungice și îmbunătățesc circulația.
AVOCADO. Conține grăsimi sănătoase, ajută la menținerea unui nivel bun al colesterolului, reglează hipertensiunea arterială, menține sănătatea sistemului cardiovascular.
NUCI ȘI SEMINȚE. Poți să incluzi aici migdalele, nuca românească, pecan, braziliană, alunele de pădure, caju etc. În cantități moderate (1-2 pumni pe zi) , conțîn grăsimi sănătoase și asigura necesarul de vitamina E cu acțiune antioxidantă, de protecție a pielii și celulelor împotriva acțiunii radicalilor liberi.
LEGUME CONGELATE SAU MURĂTURI sunt o variantă sănătoasă pentru că prin congelare se păstrează calitățile nutritive ale legumelor proaspete cu excepția vitaminei C care este distrusă prin încălzire. Murăturile în oțet sau saramură sunt o varianta rezonabilă pentru asigurarea dozei optime de legume iarnă. Conțin vitamina C și pot înlocui cu succes diverse garnituri.
