Asociaţia Telefonul Copilului (ATC) prezintă rezultatele primului studiu sociologic la nivel naţional care urmăreşte perspectiva atât a copiilor, cât şi a cadrelor didactice şi părinţilor cu privire la fenomenul bullying: ,,FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU FENOMENUL BULLYING”. Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puţin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenţi au avut curajul să îşi recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresaţi este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).
Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unităţii de învăţământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situaţii de abuz de tip bullying. În 60% dintre situaţii, comportamenul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunţat un profesor/un adult din şcoală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviţi drept eroi, 16% au afirmat că au fost consideraţi turnători, iar 10% au afirmat că au fost şi ei apoi agresaţi.
Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că şi ei au fost agresaţi de persoana respectivă şi au simţit nevoia să se răzbune, 29% au simţit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulţi colegi se comportă astfel cu acea persoană şi au făcut şi ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obişnuit la în şcoală în care învaţă şi nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).
La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce priveşte măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa şcolară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinţi şi 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea şi intervenţia în cazuri de bullying.
Cercetarea de faţă s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de grup ţintă: elevi, cadre didactice, părinţi. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învăţământ (primar, gimnazial şi liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât şi un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinţi/tutori – 9.
Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26 martie -12 aprilie 2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26 martie – 19 aprilie 2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unităţi de învăţământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea Bucureşti – Ilfov, Regiunea Sud – Vest şi Regiunea Nord – Est. Respondenţii au provenit atât din mediul rural, cât şi din mediul urban.
