IA, SIMBOL NAȚIONAL

0
289

Pe 24 iunie, în România, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume este marcată Ziua Națională a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013, de o comunitate online, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia moştenită din cele mai vechi timpuri, să devină un adevărat brand de ţară.  Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, urmare a faptului că, în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Despre arta meşteşugului popular şi a coaserii iei, în special, aflăm din materialul realizat de profesorul de geografie Răzvan Chirac, directorul Bibliotecii Municipale „Corneliu Coposu” din Râmnicu Sărat împreună cu o echipă TVSat Media Group. Realizatorii materialului au ajuns în frumoasa zonă Vintileasca, din județul Vrancea, unde tradițiile moștenite din strămoși încă se mai păstrează și sunt transmise tinerelor generații.

Aici, gazdă a fost doamna Stana Georgescu, fost profesor de limba și literatura română și coordonator, vreme de 45 de ani, a unui ansamblu folcloric.

Doamna Georgescu a făcut tot posibilul să păstreze și să promoveze tradițiile din zona Vrancei. Are și o  casa moștenită de la bunici, o casă  tradițională romanească, de pe peretele căreia nu lipsește icoana, mărturisirea vie a credinței neamului românesc în Dumnezeu, o casă în care am găsit toate elementele naturale, precum țesăturile lucrate cu mare măiestrie, mobilierul specific, soba din colțul camerei, tabloul familiei, vasele de lut, dar și faimoasa ladă de zestre.

Alături de doamna Stana Georgescu au prezenți meșterii populari, Voica Marinescu, Stana Apostu și Giani, un tânăr din comuna Vintileasca, dar și Elena Borcăiaș din satul Pleși, comuna Bisoca.

Giani, un  elev în clasa a- VIII- a, mărturisește că păstrează tradițiile și obiceiurile populare, elemente definitorii ale spiritualității și istoriei românești. Tânărul vrea să transmită generațiilor viitoare portul popular românesc.

Doamna Elena Borcăiaș din satul Pleși, comuna Bisoca, este un alt meșter popular, care , deși este ocupată cu treburile casnice și munca câmpului, își face timp și pentru a realiza, cu mare iscusință, ii tradiționale.

Profesorul Stana Georgescu este un purtător de tradiție și luptă pentru păstrarea patrimoniului într-o formă cât mai apropiată de cea moștenită în comunitate. Recent, meșterul popular a expus o colecția etnografică la Biblioteca Municipală „Corneliu Coposu” din Râmnicu Sărat. „Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul!” a fost expoziția organizată de profesorul din Vintileasca.

Profesorul Răzvan Chirac spune că doamna Stana Georgescu are privilegiul să viețuiască într-un adevărat „cosmopolis folcloric”, cum numește etnograful Ion Diaconu ținutul Râmnicului. Răzvan Chirac precizează că, pe aici, au trecut păstori din cele patru zări, așezarea geografică la hotarul celor trei provincii românești, favorizând bogăția folclorică a județului de la curbura Carpaților. Bunăoară, transhumanța transilvană a fost determinantă în plămădirea sufletului râmnicean. Încă din perioada interbelică, tehnologia a dus la dispariția obiceiurilor străvechi, azi, puțini mocani amintindu-și cele de altădată. Tocmai de aceea, efortul unor oameni, de a colecționa și restaura comori etnografice, este de laudă. Iar transmiterea unor meșteșuguri tinerei generații, deși o misiune aparent imposibilă, este gestul cel mai merituos pe care-l poate face un român autentic, de la talpa țării. Profesorul de geografie consideră că având astfel de oameni, speranţa de renaştere a virtuţilor strămoşeşti nu e în întregime pierdută. Și într-o vreme în care trecutul se destramă cu repeziciune, în care nepoţii nu mai ştiu cum au trăit bunicii, gestul doamnei Stana de a aduna laolaltă, fără pretenţii ştiinţifice, unelte, ţesături, veşminte, echivalează cu o luptă împotriva agresiunilor exterioare de orice fel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 6 =