Numărul refugiaților care trec frontiera în România a crescut și a ajuns la aproape 230.000 de persoane. Dacă mulți dintre ei se află în tranzit spre țările din vest, sunt și refugiați care aleg să rămână la noi în țară. În contextul actual, Uniunea Națională a Barourilor din România a publicat un ghid bilingv român – ucrainean de asistență juridică și umanitară pentru aceștia. Mai exact, ghidul cuprinde, atât informații specifice despre condițiile de trecere a frontierei către România, cât și despre drepturile și obligațiile persoanelor care solicită azil în țara noastră. Astfel, în ceea ce privește condițiile de trecere a frontierei, persoanele care vin din Ucraina sunt scutite de obligația de a deține o viză de scurtă ședere, pentru sejururi de până la 90 de zile, într-o perioadă de 180 de zile.
De asemenea, în România se poate intra cu orice tip de act de identitate-pașaport simplu, carte de identitate sau certificat de naștere, iar prin excepție se poate intra chiar și fără documente, însă în aceste cazuri este nevoie ca persoanele să ceară azil. Statutul de refugiat se acordă pe o perioadă nedeterminată, iar cei care doresc să ceară azil trebuie să completeze o cerere, urmând să o depună la una dintre structurile următoare: Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliția de Frontieră Română, unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă.
Potrivit Legii, persoanele care solicită azil au o serie de drepturi dar și obligații pe care trebuie să le respecte. Refugiații care solicită azil au dreptul de a fi asistate de un avocat, dreptul de a fi informat, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, cu privire la procedura de urmat, dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări, dar și dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.
DREPTURILE PERSOANELOR CARE SOLICITĂ AZIL:
- dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
- dreptul de a i se furniza, la cerere, informații juridice și procedurale, inclusiv informații privind procedura în fază administrativă, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului;
- dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil;
- dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, cu excepția persoanelor strict prevăzute de lege, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări;
- dreptul solicitantului de protecție internațională care nu dispune de mijloace de întreținere de a beneficia, la cerere, pe toată durata procedurii de azil, de condiții materiale de primire;
- dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil;
- dreptul solicitanților de azil care au acces la piața forței de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.
De cealaltă parte, persoanele care solicită azil au obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil, precum și de a fi fotografiat și a i se lua amprentele. Totodată, au obligația de a respecta legile statului român și măsurile dispuse în materie de azil. De asemenea, minorii care vin neînsoțiți vor beneficia de aceeași protecție oferită minorilor români aflați în dificultate și li se va numi câte un reprezentant legal, precum și dreptul de acces la învățământ. În plus, un număr special dedicat refugiaților ucraineni -0374 025 000, a fost pus la dispoziția acestora, precum și o listă cu peste 100 de avocați vorbitori de diferite limbi, inclusiv ucraineană, care sunt disponibili să ofere asistență juridică în mod gratuit.
