2020 a fost un an în care timpul a stat în loc, însă, după cum spune dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, a fost un an în care instituțiile de cultură au fost nevoite să învețe să se adapteze. Pentru acest an, Muzeul Județean Buzău putem spune că ,,adună” câteva premiere la nivelul județului. Una dintre ele este deschiderea expoziției itinerante „Jandarmeria Română 1850 – 2020”, ce poate fi vizitată de către publicul buzoian, și nu numai, în perioada 12 mai – 27 iunie, cu respectarea normelor impuse de pandemie. Muzeul Judeţean Buzău este a patra instituţie muzeală din România care găzduieşte expoziţia cu tematică militară care a fost vizitată mai intâi la Muzeul Naţional de Istorie a României în intervalul 29 iulie – 8 noiembrie 2020. O altă premieră se referă la un echipament de redare hologramă în expoziţia tradiţională de ouă încondeiate, care a avut loc în perioada Sărbătorilor pascale. Deși bugetul instituției pentru acest an este adaptat situației economice actuale de la nivelul județului, în contextul pandemiei, totuși, în perioada următoare, instituția de cultură va pregăti cea de-a treia ediție a MuseumFest și mai multe expoziții interactive. Ce noutăți îi mai așteaptă pe buzoieni aflați în următorul interviu oferit în exclusivitate pentru ziarul Scurt pe 2:
Reporter: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, anunță deschiderea expoziției itinerante „Jandarmeria Română 1850 – 2020”. Este o premieră pentru Buzău acest demers?
Daniel Costache: Pentru instituția noastră această expoziție reprezintă o întreagă serie de premiere. În primul rând, este vorba despre faptul că vorbim despre o expoziție ,,servită”, o expoziție pe care noi o găzduim, patrimoniul, documentarea, etalarea și viziunea expozițională aparținând colegilor de la Muzeul Național de Istorie a României, a Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a Muzeului Jandarmeriei Române, a Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I și a Asociației RoMilitaria. Colegii mei din cadrul muzeului buzoian au asigurat sprijinul logistic, au întreprins demersurile administrative și au intervenit punctual, ei deja fiind implicați în alte proiecte expoziționale de anvergură pe care le pregătim buzoienilor în această lună. În al doilea rând o altă premieră este aceea că la amenajarea expoziției și-au dat concursul, la propriu, și colegii de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău, instituție alături de care muzeul nostru a dezvoltat o linie de colaborare foarte strânsă în ultimii ani. Mai mult decât atât, IJJ Buzău a pus la dispoziție, din fondul propriu, exponate reprezentând elemente de echipament specifice, documente de interes istoric și altele. De asemenea, în expoziție se regăsesc și obiecte puse la dispoziție de către doi colecționari privați, ambii buzoieni. Este vorba despre domnii Daniel Cosmin Obreja și Petre Gabriel.
Un alt element de noutate este reprezentat de faptul că niciodată în istoria muzeului nostru, până acum, nu au fost valorificate informații istorice cu privire la trecutul jandarmeriei, și mai mult decât atât centrat de întreaga perioadă de la apariție până în prezent, inclusiv participarea în teatrele de operații. Conceptul expozițional este unul foarte amplu și permite vizitatorului să parcurgă istoria de 170 de ani a Jandarmeriei Române folosindu-se atât panouri explicative cât și uniforme militare (replici și originale), elemente vestimentare, documente originale, medalii, brevete etc.
Nu pot încheia răspunsul la această întrebare fără a mulțumi tuturor celor care au făcut posibil acest demers: dr. Ernest Oberlander Târnoveanu – Managerul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Cornel Constantin Ilie – directorul adjunct, Flavius Nicolae Roaită – muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie a României și dna. col. dr. Luiza Rotaru din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Rep.: Muzeul Județean Buzău a fost deschis atât în Vinerea Mare, cât și pe 1 Mai. Mai multe instituții subordonate Muzeului Județean au fost deschise în aceste zile dar și începând cu a treia zi de Paște. Întrebarea mea este câți turiști le-au vizitat?
D.C: Suntem un muzeu viu, suntem un muzeu care își respectă publicul. Suntem un muzeu care a învățat să își primească vizitatorii cărora le transmite un mesaj cultural, științific și educativ corect. Specificul instituției, precum și serviciile pe care le oferim publicului larg, non-specialist, au impus această schimbare de strategie. Muzeul Județean Buzău, ca orice instituție muzeală performantă, a identificat necesitățile publicului, și a făcut tot posibilul să le satisfacă. Mereu am considerat că vizita la muzeu trebuie să fie parte a oricărei excursii, a oricărei deplasări de agrement și relaxare, nu doar o ieșire punctuală, fadă și ”din lipsă de altceva”. Muzeul și expozițiile sale trebuie să se deschidă familiilor, grupurilor de prieteni și turiștilor. De altfel, acesta este și motivul pentru care diversificăm tot ceea ce înseamnă ofertă culturală, căutând să oferim o experiență muzeală cât mai completă.
De ceva vreme ușile expozițiilor noastre sunt deschise publicului în multe dintre zilele libere decretate de către Guvern. De aceea turiștii interni, adică buzoienii, cât și cei din afara granițelor județului, și chiar ale țării, descoperă că Muzeul Județean Buzău a devenit un fenomen. Numeric, peste 300 de vizitatori au vizitat în aceste zile expozițiile deschise, fără a lua în calcul cei care au vizitat lucrările de artă de la Măgura.
Pentru că începând cu 2018 am implementat un sistem de comunicare integrată și folosim intens programele de browser, vă pot spune că a fost vorba de familii în peste 70% din cazuri, dar și grupuri organizate de către tour-operatori, toate la Muzeul Chihlimbarului Colți. În ceea ce privește zonele de unde provin vizitatorii din această perioadă reținem Ilfov, Constanța, Galați, Brăila, Brașov. În general, cei care fie sunt în tranzit, fie se cazează în zona văii Buzăului una-două nopți.
Rep.: Și fiindcă vorbeam mai devreme despre premiere…. În această perioadă instituția a folosit un echipament de redare hologramă în expoziţia tradiţională de ouă încondeiate. Colecţia conţine un ou încondeiat cu o vechime de aproape 40 de ani. Cum de v-a venit această idee și care a fost reacția publicului prezent la această expoziție?
D.C: Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, viziunea face mereu diferența, iar preocuparea pentru inovație și plus valoare expozițională este una dintre principalele mele direcții de dezvoltare a muzeului buzoian. Echipamentul în cauză ne-a fost pus la dispoziție de către colegii de la Muzeul Dunării de Jos din Călărași, și este disponibil până pe 10 iunie în cadrul Muzeului de Etnografie ”Casa Vergu Mănăilă”, Buzău.
Ideea expoziției tematice a aparținut colegei Raluca Brașoveanu, muzeograf etnografie. Încă de la început, planul de expoziție a plecat de la ideea valorificării patrimoniului muzeal, iar în colecția noastră se găsește un impresionant număr de ouă încondeiate, toate specifice zonei etnografice a Buzăului. Astfel a fost realizată documentarea, luând formă latura științifică a expoziției. Pentru a face atractivă expoziția, și pentru a transmite și generației tinere mesajul cultural într-o formă mai accesibilă, mai apropiată modului de petrecere a timpului liber, am optat pentru atelierele de încondeiat ouă, dar și pentru un echipament ultramodern ce a fost integrat expunerii.
Astfel a luat naștere una dintre cele mai interesante și captivante expoziții de la redeschiderea, anul trecut, a expoziției de bază cu specific etnografic. În ceea ce privește reacția vizitatorilor, consider că este una bună, doar dacă avem în vedere că de la deschidere până în prezent, adică de aproape două săptămâni, peste 100 de vizitatori s-au bucurat de ea. Și pentru că monitorizăm foarte îndeaproape toate formele de interacțiune cu publicul nostru, pot afirma că astăzi, la Muzeul de Etnografie ,,Casa Vergu Mănăilă” se află una dintre cele mai dinamice expoziții temporare ale noastre.
Rep.: La finalul lunii martie, Muzeul Județean Buzău a lansat în premieră ateliere de dezvoltare personală. Care a fost feedback-ul?
D.C: Atelierele despre care faceți vorbire sunt parte a programului ,,Back to life, Back to cultere, Back to school”,care s-a desfășurat în premieră în România de către o instituție muzeală, în parteneriat cu DGASPC Buzău și Clubul Rotary Buzău. Anul școlar 2020/2021 s-a dovedit a fi unul cu totul special, în contextul pandemiei generată de către virusul SARSCOV-2. Provocările au fost multiple, și au implicat societatea în ansamblul său funcțional: economic, social, cultural.
Deși literatura de specialitate din țara noastră nu a abordat, sau a făcut-o timid, specialiștii din alte state au atras atenția asupra fenomenului reprezentat de reluare cursurilor în format fizic, după o perioadă caracterizată de o confuzie generală.Unul dintre rapoartele avute în vedere, realizat de către Organizația Națiunilor Unite, concluzionează: ,,Șocul reprezentat de criza COIVD-19 a fost unul fără precedent în educație. Practic, ne-a oprit ceasul și l-a întors în timp (…)”. Organizația Mondială Healthy Children a realizat și a publicat rapoarte similare. Asemenea și UNICEF International. Majoritatea acestor rapoarte se concentrează însă pe normele de împiedicare a răspândirii, pe măsurile adoptate, și pe politicile naționale ce vizează lupta împotriva noului virus. Doar în JRC Technical Support editat de către Comisia Europeană am reușit să identificăm atingerea unor probleme mai complexe decât cele privind normele sociale și politicile de stat, prin abordarea unor teme precum Stress symptoms, A change in the way students interact, Lack of learning motivation.
Pornind de la această literatură minimală, dar și de la libera observație, s-a constatat că lipsa de interacțiune umană, orele în modul ,,home computer” au făcut ca elevii să își gestioneze mai dificil emoțiile. Stressul cauzat de bombardarea cu informații dintre cele mai diverse referitoare la evoluția epidemiei, stresul cauzat de lipsa posibilității de a interacționa direct cu prietenii, colegii și chiar familia extinsă poate avea efecte negative pe termen mediu și lung. Fără o abordare care să conducă spre identificarea și eliminarea acestor traume atât părinții, cât și cadrele didactice, dar mai ales elevii, pot pătrunde într-o zonă din care cu greu pot ieși singuri. De la debutul acestui program și până în momentul de față peste 70 de elevi au fost beneficiarii direcți, iar, prin intermediul lor, mai mulți părinți și cadre didactice.
Rep.: Știm că Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, din judeţul Buzău, a devenit atractiv pentru turiști mai ales după modernizarea acestuia. Și totuși acesta cred că este și mai ,,curtat” în contextul în care aveți de ceva timp o nouă atracţie pentru vizitatori: colonia de lilieci cu potcoavă…..
D.C: Așa cum știți imobilul Muzeului Chihlimbarului de la Colți, fosta Colecție a Chihlimbarului, a trecut printr-un amplu proces de modernizare și igienizare începând cu primăvara anului 2019. Acesta și-a redeschis porțile către vizitatori pe 21 august 2020, într-o cu totul altă prezentare (spații sanitare, magazin de suveniruri, expoziții noi, elemente de muzeotehnică inovatoare etc.). Din acel moment și până astăzi a primit 10.351 de vizitatori, dintre care 3.031 doar în acest an. Pentru prima dată există acolo o expoziție de paleofaună, adică oase de mamuți, mandibule și măsele, un craniu de urs de peșteră și altele. Au fost extinse spațiile expoziționale, fiind optimizat tot spațiul avut la dispoziție. Mai mult, vitrina smart precum și celelalte elemente de muzeotehnică atrag foarte mulți turiști și oferă acestora o experiență muzeală mult peste alte muzee din țară.
Într-adevăr, în vara anului 2020 am identificat în podul imobilului o colonie de lilieci pitici cu potcoavă, o colonie maternă cu câteva zeci de exemplare. Am contactat reprezentanții Centrului de Cercetare și Protejare a Liliecilor din România care au venit imediat la fața locului, au cartat colonia și ne-au oferit informațiile necesare protejării acesteia. Avem în vedere valorificarea acestui bun natural prin montarea unor sisteme de monitorizare a coloniei, sisteme care să permită transmiterea live pe monitoarele aflate în zona de primire a vizitatorilor.
Rep.: Cum se anunță bugetul Muzeului Județean pentru acest an? Îndestulător sau nu pentru proiectele pe care le aveți în plan?
D.C: Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Muzeului Județean Buzău pentru anul 2021 este în ton cu situația economică a țării și a județului. Evident unele dintre planurile noastre de dezvoltare au de de suferit. La fel și unele dintre activitățile cu publicul. Însă nu mi-am făcut un obicei de a mă plânge de bani. Sunt conștient de faptul că este o perioadă dificilă, și de aceea suntem în căutarea de noi soluții pentru creșterea veniturilor. Sunt conștient de faptul că ordonatorul de credite al muzeului, respectiv Consiliul Județean Buzău, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca noi să avem cât mai puțin de suferit.
Instituțiile muzeale au la îndemână, ca surse de venit suplimentare, în zona de autofinanțare, taxele pentru vizitare, taxele pentru fotografiat profesional, taxe de filmare, precum și prestări de servicii arheologice, de expertiză ș.a. În ultimii ani, ca formule pentru creșterea veniturilor, am folosit magazinele de suveniruri ce au început să funcționeze încă din 2019, la sediul central și, din 2020, la sediile de la Colți și Vergu-Mănăilă. În cadrul acestora comercializăm suveniruri, tipăritură proprie de popularizare, precum și carte științifică. Conform legii suntem obligați să realizăm, anual, o anumită cotă de venit, iar începând cu anul 2018 ne-am achitat și de această sarcină financiară cu bine.
Astfel în 2018 am depășit cota impusă a veniturilor proprii cu 23,42%, în 2019 am înregistrat o depășire cu 90,94%, în anul 2020, chiar dacă a fost un an extrem de dificil am înregistrat o depășire cu 103,17%. În aceste procente nu sunt incluse economiile realizate, ci doar veniturile efective realizate. Pentru anul 2021 de comun acord cu Consiliul Județean Buzău, autoritatea sub care funcționează Muzeul Județean Buzău, o să scoatem la închiriat, prin procedură de licitație publică, un spațiu de 25 mp în curtea imobilului de la Colți, ca o sursă generatoare de profit în interesul muzeului, dar și sursă de dezvoltare locală și de completare a experienței muzeale pentru vizitatori.
Rep.: Și dacă tot am vorbit despre proiecte, ce noutăți aveți pe acest an în plan pentru vizitatorii Muzeului Județean Buzău?
D.C: Anul 2021 este, în opinia mea, un an al continuării, dar în același timp și un an al revenirii. Chiar dacă mulți m-ar contrazice, anul 2020 nu a fost un an în care timpul s-a oprit în loc. Anul 2020 a fost un an în care am învățat. Am învățat despre noi ca organizație, dar am aflat foarte multe lucruri despre publicul nostru, despre colaboratorii noștri. Ne-am acomodat și am constatat că avem o putere de adaptare mult mai mare decât ne-am fi închipuit, am aflat că suntem un muzeu cu adevărat viu nu numai pentru public, ci și pentru noi. Am folosit la maxim toate resursele digitale pe care le-am avut la dispoziție. Am inventat activități prin care am reușit să ne ținem publicul aproape, iar feedback-ul a fost unul excelent. Am descoperit cum putem promova patrimoniul muzeului în interesul publicului cu ajutorul social-media, dar și al vostru, al presei, care ne-ați fost alături și ne-ați promovat activitățile.
Acum, suntem datori să ne răsplătim publicul cum știm noi mai bine. Cu acțiuni de calitate, cu evenimente de calibru și respect. Am mai spus acest lucru, eu văd relația muzeu-public ca un dans în doi, iar în acest an ar trebui să ne putem întâlni din nou, fără atât de multe restricții.
Ca programe și evenimente? Chiar dacă am decalat unele activități, anul acesta o să ne reîntâlnim cu MuseumFest, ed. a III-a, o să avem expoziții interactive, o să avem Târgul Ofertelor Educaționale al Universităților de Stat din România, ed. a II-a, o să avem expoziții temporare, o să avem expoziții interactive destinate în special elevilor, o să reluăm traseele MuseumBus-ului ș.a. Ca element de noutate pentru 2021 îl reprezintă reluare cercetărilor arheologice sistematice, întrerupte în anul 2020 ca urmare a măsurilor de împiedicare a răspândirii virusului SARS-COV-2.
