Apa este una dintre cele mai mari provocări globale actuale și viitoare. Ploile torenţiale sunt mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, provocând revărsarea canalizărilor, dar în același timp, deficitul de apă din alte zone amenință sănătatea publică și reduce producția de alimente. Până în 2050, populația lumii va fi crescut de la 7 la 9 miliarde, potrivit raportului ,,O perspectivă asupra mediului în 2050” publicat în 2012, realizat de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE). Această creștere enormă înseamnă că nevoia de apă va crește cu peste 50 la sută, dacă vom continua să consumăm la rata actuală.
Revenind însă pe plan local, Compania de Apă Buzău, operator regional în domeniul apei potabile pentru 33 de commune din teritoriu, a făcut o serie de investiții pentru a asigura calitatea apei, însă sunt multe îmbunătățiri de făcut și zilnic apar și mai multe. În cele 33 de comune și orașul Buzău CAB are 55 de stații de dezinfecție si 37 de stații de tratare, iar apa bună de băut este înmagazinată în 134 de rezervoare. Și totuși, în permanență sunt semnalate situații cu care buzoienii se confruntă atunci când vorbim despre calitatea apei – mirosul clorului în apă, impuritățile din aceasta, sau diferențele prea mari de consum care se înregistrează în blocuri. Tocmai pentru a lămuri câteva dintre aceste aspecte am ales să vorbesc cu ing. Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău, în cadrul următorului interviu:
Reporter: Cu cât la sută a crescut consumul de apă pe durata pandemiei? Locuitorii din ce zone din județul Buzău s-au dovedit a fi cei mai mari consumatori de apă?
Simona Săvulescu: Consumul a crescut considerabil pe Valea Slănicului. Per total companie, producția realizată a fost puțin peste cea prognozată, pentru că ceea ce au consumat în plus utilizatorii casnici, nu au mai consumat mulți dintre agenții economici care sunt cei ce folosesc volume mari de apă. Pe Valea Slănicului a fost creștere considerabilă a consumului, însă acesta nu a fost generat neapărat de pandemie, ci de secetă. Dat fiind faptul că n-au mai fost căderi de precipitații, așa cum le cunoaștem noi. Seceta trebuie înțeleasă într-un mod diferit decât este înțeleasă la acest moment, pentru că dacă vom calcula volumele de precipitații care cad în fiecare an, și în 2020 au căzut aceleași volume de precipitații ca în orice an normal, dar profilul ploilor este diferit. Adică, e ca și cum în loc să-ți faci un duș, îți torni o găleată de apă în cap. Deci în asta constă diferența, nu neapărat că a fost mai puțină apă care a căzut. Nu, ploile au avut un alt profil, abundente, nu cu acea viteză care permite acumularea în sol, alimentarea pânzei freatice ca să ai ulterior ce apă să extragi ca mai apoi să distribui. Apa cade mult odată, ajutăm și noi să curgă cât mai repede posibil, pentru că am avut grijă să facem defrișări în zonele unde putea să fie împiedicat acest proces. Apa cade multă, o ia la vale, pe râuri, acestea se umflă, se produc inundații și în final ajung în mări și oceane fără să apucăm noi să o folosim. Adică se pierde.
Rep.: Spre finele anului trecut, Compania de Apă Buzău a lansat serviciul de Call-Center (0238/938)? A devenit funcțional? Care este timpul mediu de răspuns la un apel?
S.S.: Call-Centerul este funcțional de la 1 ianuarie 2021. Este încă în perioada în care validăm niște circuite de informații. În momentul în care dumneavoastră sunați la Call-Center o să vă răspundă o înregistrare telefonică, ce vă va dirija în funcție de tema pentru care sunați să apăsați pe o tastă, sau pe alta. Cât durează acest text, atât durează până vi se răspunde.
Rep.: Câți operatori lucrează în cadrul acestui serviciu?
S.S.: La momentul acesta la Call-Center lucrează doi operatori, însă apelurile se pot distribui, dacă încărcătura la un moment dat este mai mare, și către funcționarele din biroul unic, care sunt încă două. Deci nu este necesar să fie mai mult personal de atât.
Rep.: Prin intermediul acestui serviciu ați primit și anumite sesizări sau reclamații? Ce vizează majoritatea dintre acestea?
S.S.: Da, majoritatea sesizărilor sau întrebărilor pe care ni le adresează cetățenii sunt în legătură cu acele diferențe de consum care se înregistrează în blocuri. Acest subiect a rămas în top. Cred că este necesar să încercăm să facem noi ca și campanie de conștientizare mai mult decât am făcut până acum, pentru că, deși am avut în 2019 o campanie în care, în plicurile cu facturi am pus o broșurică adresată în special utilizatorilor din blocuri, n-am înregistrat vreun mare efect al cunoașterii acestor informații. Trebuie să fie foarte clar un lucru: dacă ne referim la municipiile Buzău, Râmnicu Sărat și orașul Nehoiu, contorizarea în aceste localități este 100% cu contoare cu citire radio. Singurii utilizatori care nu au 100% montate contoare cu citire radio sunt agenții economici, cărora li se aplică o prevedere legislativă prin care ei își asigură contorul respectiv, nu-l asigură operatorul de apă. Aici, foarte mulți au optat pentru a-și monta astfel de contoare pentru a nu mai pierde timpul cu însoțirea cititorului de la companie (n.red. Compania de Apă) să citească efectiv contorul respectiv pe care-l au. Aceste contoare cu citire radio,pe lângă aparatul propriu-zis, au un modul de comunicare, un emițător receptor și se comunică la distanță. Ce citește în momentul în care operatorul Companiei de Apă trece cu aparatul pentru citirea contoarelor, captează informația de la modulul acela radio montat la fiecare contoar și o transmite automat în programul nostru de producție. Deci nu există sub nicio formă posibilitatea să existe vreo intervenție umană în a modifica indexul care se comunică în programul de producție. Este exclus acest lucru.
Rep.: Ce se întâmplă la interfața dintre contorul de branșament și apartament sau bloc?
S.S.: Contorul de branșament este ultima componentă a sistemului de distribuție. Deci, competența noastră – a operatorului de apă – se oprește la acel contor de branșament. Ce se întâmplă cu consumurile, sau pierderile, sau cu declararea corectă sau nu a consumurilor în cadrul condominiului de la contor mai departe spre bloc este strict problema asociației de proprietari.
Rep.: Cunosc acest lucru cei de la asociație?
S.S.: Ar trebui să-l cunoască pentru că au o legislație specifică, lucrurile sunt foarte bine clarificate. Este Legea 196/2018. (…) Mai mult decât atât, sunt președinți de asociație care pentru a-și ascunde insuficienta implicare pe această zonă, de comunicare și de conștientizare, încurajează emițând această părere că de fapt Compania de Apă este cea care a încărcat factura cetățeanului respectiv de la bloc. Conform legii, așa ar trebui, asociațiile de proprietari, în cadrul Adunării Generale a asociației respective de proprietari, emit o hotărâre privind împărțirea sau repartizarea diferențelor de consum (consumul măsurat la contorul de branșament și suma consumurilor pe care cetățenii le declară, sau le citește un cititor de scară). Modul în care poate fi făcută împărțirea acestei diferențe este reglementat prin Regulamentul Serviciului de Apă și Canalizare, pe care domnii președinți de asociație ar trebui să-l cunosc, sau îl cunosc – cu siguranță. Sunt 3 modalități a împărțirii diferenței după cum s-a votat la nivelul fiecărei asociații: se împarte fie în mod egal, pe apartamente; fie proporțional cu consumul; fie proporțional cu numărul de membri care locuiesc în apartamentul respectiv. Dar asta este o decizie luată la nivelul asociației. Nouă ne este doar comunicată printr-o adresă cum doresc să fie împărțită acea diferență între ce înregistrează contorul de branșament și ce citire au dat locatarii.
Rep.: Așadar care sunt cauzele ce duc la aceste diferențe?
S.S.: Cauzele pot fi multiple. Neetanșeități ale robineților care sunt în apartamentul respectiv. Pot fi neetanșeități pe care poate nici nu le observi, că dacă la o garnitură de la robinet se prelinge așa un firișor de apă, poate nici măcar atât â, nu-l bagi în seamă, dar dacă se întâmplă …. Sau mai sunt situații în care citirea nu o face o persoană în toate apartamentele de pe scara de bloc respectivă, ci fiecare locatar își pune la cutia poștală citirea, iar ceea ce dau cetățenii pe bilețelul acela pe care-l bagă în cutia aceea specială, care există la marea majoritate a scărilor de bloc, o fi sau nu o fi real…cine știe..Doar cel care a pus hârtia. Au fost situații în care diverse asociații de proprietari au contractat o lucrare de evaluare a ce se întâmplă cu rețeaua interioară a blocului respectiv, firma respectivă fiind în situația de a găsi punctual tot felul de soluții inginerești, ca să spun așa: contoare montate invers, care bineînțeles că nu mai măsoară; contoare montate vertical și nu orizontal, ceea ce duce la o măsurare a consumului cu niște erori foarte mari; contoare care fuseseră montate pe un bypass care nu avea ce să măsoare pentru că se face un joc al robineților, când vreau să treacă prin contoar, când nu mai trece; mașini de spălat montate direct în ghenă, pe rețeaua comună a blocului…
Rep.: În ce privește calitatea apei și prezența clorului din ea, ce îmi puteți spune? Sunt buzoieni care se plâng de aceste lucruri…
S.S.: În legătură cu aspectul apei se scapă din vedere faptul că rețelele din blocuri sunt foarte vechi, uneori de când e blocul construit nu s-a mai înlocuit plasa de țevi din bloc. Sunt situații în care cineva are nevoie să lucreze pe rețeaua de apă și oprește de la subsol principalul, iar când repornește, apa pleacă în șoc. Acel șoc antrenează tot ce este depus pe rețeaua interioară, dar oamenii, dacă dau drumul la robinet și apa arată într-un fel, sună imediat la Compania de Apă. În marea majoritate a situațiilor nu sunt generate de Compania de Apă. Adică, apa din punctele de distribuție din municipiul Buzău nu mai are turbiditate. Să nu uităm faptul că noi am montat în toate punctele de distribuție, pe care le avem în cartiere, filtre performante. Avem și posibilitatea de a monitoriza în timp real turbiditatea în dispeceratul nostru SCADA, o vedem și putem interveni. Dacă au fost probleme cu turbiditatea la condominii, nu din cauza operatorului s-a întâmplat asta.
În ce privește clorul, dacă vorbim de municipiul Buzău, stațiile de tratare a apei prin care se furnizează apa în oraș au fost reabilitate și modernizate prin Programul Operațional Sectorial – POS Mediu, care s-a finalizat, ca și implementare, în 2016. Prin acest program a fost realizată completa automatizare a parametrilor de funcționare ai stațiilor de tratare din municipiul Buzău. Deci, – este posibil să arătam oricui situația aceasta, pentru că se face o monitorizare și rămân înregistrări, rămâne scris lucrul acesta – apa nu este mai clorinată decât permit limitele legale. Ce se întâmplă însă este ca să fie perioade în care atunci când consumul este foarte mare acea doză de clor, care se dă la ieșirea apei din stația de tratare, să ajungă nediminuată foarte mult la consumatori, de regulă la primii consumatori care sunt în vecinătatea stațiilor de tratare. Asta nu înseamnă că este peste limita legală admisă, pentru că dozarea de clor se face automat. Sunt echipamente speciale, chiar așa se numesc ,,dozatoare automate de clor”. Se poate dovedi ceea ce spun eu, există înregistrări pe care le poate scoate echipamentul respectiv, deci nu sunt doar vorbe.
