Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor, al celor săraci, al fetelor nemăritate, al celor acuzaţi pe nedrept, dar şi al marinarilor şi al brutarilor, sărbătorit în fiecare an la 6 decembrie, deschide sezonul sărbătorilor de iarnă la noi.
Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Nicolae, cunoscut de cei mici sub numele de Moş Nicolae, care le lasă în ghetuţe fie o mulţime de dulciuri, dacă au fost cuminţi, fie o nuieluşă, dacă au fost obraznici.
Obiceiuri româneşti de Sfântul Nicolae
În credinţa populară românească, despre Moş Nicolae se spune că aduce ninsoarea, atunci când îşi scutură barba albă, şi este considerat protector al copiilor, văduvelor, orfanilor şi fetelor nemăritate, al săracilor şi al celor acuzaţi pe nedrept, dar şi al marinarilor. Tor el este cel care apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.
Pe lângă faptul că în seara de 5 decembrie, în aşteptarea lui Moş Nicolae, copiii de toate vârstele obişnuiesc să îşi cureţe ghetuţele în care Moşul cel bun urmează să le lase daruri, în unele sate este obiceiul ca, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.
Nu întâmplător colindele tradiţionale româneşti amintesc de flori dalbe de măr, aceasta având legătură cu nuieluşa adusă de Sfântul Nicolae copiilor obraznici. Nuieluşa, se spune din bătrâni, trebuie să fie una de măr. Ea se pune în apă şi, dacă va înflori până la Anul Nou, se poate spune cum va fi vremea şi care va fi rodul livezilor, în anul viitor.
