Ceremonia de încoronare a regelui Charles al III-lea are loc la Westminster Abbey, Londra, şi va fi condusă de Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby. În cadrul ceremoniei, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea este încoronat alături de Regina Consoartă, Camilla. Charles al III-lea va fi al 40-lea monarh încoronat la Westminster Abbey din 1066.
Majestăţile Lor vor ajunge la Westminster Abbey în procesiunea de la Palatul Buckingham, cunoscută sub numele de „Procesiunea Regelui”. Această primă procesiune va începe ora 10.20, ora Londrei. Majestăţile Lor vor călători cu Trăsura de stat a Jubileului de Diamant (Diamond Jubilee State Coach), trasă de şase cai Windsor Grey. Cavaleria Regală asigură escorta suveranului. „Procesiunea Regelui” include străbaterea The Mall, prin Admiralty Arch, apoi îndreptarea spre sud către statuia Regelui Carol 1 din Trafalgar Square şi spre Whitehall. Procesiunea continuă pe Whitehall şi de-a lungul laturilor de est şi de sud ale Pieţei Parlamentului, ajungând la Westminster Abbey.
Ceremonia religioasă de încoronare de la Westminster Abbey începe la ora 11:00.
Regele Charles al III-lea va intra în Westminster Abbey prin Great West Door şi va înainta prin naos până va ajunge în partea centrală a lăcaşului de cult.
Ceremonia va fi presărată cu muzică aleasă de rege, cu 12 compoziţii noi, una dintre ele aparţinând compozitorului Andrew Lloyd Webber, iar altele făcând parte din repertoriul de muzică ortodoxă grecească, în memoria tatălui regelui, prinţul Filip (1921-2021).
Ceremonia religioasă, cu o durată de aproape două ore, se împarte în câteva etape. Pentru prima dată, participanţii din public vor fi invitaţi să-şi făgăduiască credinţa faţă de rege, în cadrul unui moment pe care organizatorii îl numesc „corul milioanelor” („chorus of millions”). O altă abatere de la tradiţie o reprezintă rolul proeminent jucat de clerul feminin şi rolul activ al liderilor religioşi din alte credinţe.
Etapa a doua: Jurământul. Chiar înainte de jurământ, Arhiepiscopul de Canterbury va recunoaşte multiplele credinţe respectate în Regatul Unit afirmând că Biserica Angliei „va căuta să promoveze un mediu în care oamenii de toate credinţele să poată trăi liber”. Arhiepiscopul va oferi apoi Jurământul de încoronare şi îi va cere regelui Charles să confirme că va respecta legea şi Biserica Angliei în timpul domniei sale. Regele se va angaja ţinând mâna pe cartea sfântă să „îndeplinească şi să păstreze” aceste promisiuni. Regele va depune, de asemenea, un al doilea jurământ – Jurământul pentru declaraţia de accedere – prin care afirmă că este un „protestant fidel”.
Etapa a treia: Ungerea. Roba ceremonială a regelui va fi îndepărtată, iar acesta va sta în Scaunul de încoronare pentru a fi uns, evidenţiind statutul spiritual al suveranului care este şi conducătorul Bisericii Angliei.
Etapa a patra: Învestitura – momentul în care Regele va purta Coroana Sfântului Eduard pentru singura dată în viaţa sa. Coroana poartă numele unei versiuni mult mai vechi, realizată pentru regele şi sfântul anglo-saxon Eduard Confesorul, care ar fi fost folosită la încoronări după anul 1220 şi până când Oliver Cromwell a topit-o. Cea din prezent a fost realizată pentru regele Charles al II-lea, în 1661, care dorea o coroană asemănătoare cu cea purtată de Eduard, dar totuşi cu o dimensiune mai mare. Regele Carol al III-lea va fi al şaptelea monarh care o va purta după Charles al II-lea, Iacob al II-lea, William al III-lea, George al V-lea, George al VI-lea şi Elisabeta a II-a.
Etapa a cincea: Urcarea la tron – partea finală a ceremoniei. În mod tradiţional, o succesiune de membri ai familiei regale şi alţi semeni ar aduce un omagiu îngenunchind în faţa noului rege, jurând credinţă şi sărutându-i mâna dreaptă, dar de data aceasta, prinţul William va fi singurul membru al Familiei Regale care va îngenunchea şi va aduce un omagiu regelui Charles al III-lea
După omagiu, regina Camilla va fi unsă, încoronată şi întronată într-o ceremonie mai simplă, deşi nu va trebui să depună jurământ. Ea va fi încoronată cu coroana reginei Mary, realizată în 1911 pentru încoronarea acesteia alături de George al V-lea, dar modificată şi redimensionată pentru Camilla, regina consoartă.
Comuniunea reprezintă partea finală a slujbei în cadrul căreia regele şi regina primesc Sfânta Împărtăşanie – principalul act de închinare al bisericii creştine.
Apoi, regele Charles al III-lea şi regina consoartă Camilla vor coborî de pe tronurile lor şi vor intra în Capela Sfântului Eduard, în spatele altarului mare – aici Regele îşi va scoate coroana Sfântului Eduard şi îşi va pune Coroana Imperială de Stat, înainte de a se alătura procesiunii din afara abaţiei, în timp ce se intonează imnul naţional.
După ceremonia religioasă de încoronare, Majestăţile Lor se vor întoarce la Palatul Buckingham într-o procesiune ceremonială mai mare, cunoscută sub numele de „Procesiunea Încoronării”, la care se vor alătura şi alţi membri ai Familiei Regale.
La întoarcerea la Buckingham Palace, Majestăţile Lor vor fi întâmpinaţi cu onoruri din partea Forţelor Armate ale Regatului Unit şi Commonwealth-ului. Onorurile vor fi urmate de trei ovaţii din partea reprezentanţilor serviciului reunit, în semn de omagiu al Forţelor Armate la parada Regelui şi Reginei Consoarte, în ziua încoronării Majestăţilor Lor.
La Palatul Buckingham, regele şi regina consoartă, însoţiţi de membrii familiei regale, vor apărea la balcon pentru a încheia evenimentele ceremoniale ale zilei.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, alături de alți sefi și oficiali de stat, la Londra, la festivităţile prilejuite de încoronarea Regelui Charles al III-lea şi a Reginei Camilla.
