Septembrie pentru români înseamnă începutul toamnei şi începutul şcolii.
- În calendarul creştin-ortodox, la 1 septembrie, începe anul nou bisericesc.
- În emisfera nordică, luna septembrie este echivalenta lunii martie din emisfera sudică, unde începe primăvara.
- Romanii au rebotezat lunile anului. Caligula, împărat roman, a redenumit a şaptea lună – september – de la cuvântul ”septem”, care înseamnă şapte, deoarece a reprezentat luna a şaptea în calendarul roman.
- Septembrie a avut 29 de zile până la reforma iuliană, care a adăugat o zi. Odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile.
- Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare.
- Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.
- Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 38 m şi apune la ora 19 h 53 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 12 m şi apune la ora 18 h 59 m.
- În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.
- Se crede de asemenea că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
- Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.
- La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.
- În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. Este ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.
