Fostul penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat, supranumit „Închisoarea Tăcerii”, datorită bestialului regim de exterminare la care au fost supuse numeroase elite politice va deveni Memorialul ”Inchisoarea Tăcerii” și va fi restaurat în următorii ani. Astăzi, o delegație guvernamentală a efectuat o vizită la fosta temniță din Râmnicu Sărat. Demnitarii prezenți au dat asigurări că lucrările de implementare a proiectului, finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, vor debuta în primăvara anului 2023, urmând a fi finalizate în 2026.
Preşedintele executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Daniel Şandru, și alți reprezentanți ai institutului au vizitat fosta închisoare comunistă și săptămâna trecută. Șandru declară că proiectul reprezintă o mare responsabilitate a mandatului său. Deputatul Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei susține că Penitenciarul din Râmnicu Sărat este primul memorial de asemenea dimensiunea, asumat de statul roman. Clădirile fostei închisori din Râmnicu Sărat vor fi consolidate, încercând să se mențină aspectul original al penitenciarului pentru a fi redate cu exactitate condițiile din temuta temniță.
Autoritățile din Râmnicu Sărat sunt încrezătoare că investiția se va realiza și va avea un impact major, atât pentru comunitatea locală, cât și pentru întrega țară. Nicu Vlăsceanu, administratorul fostei închisori, speră ca lucrările să înceapă cât mai curând. În primul rând este necesară o intervenție la acoperișul prăbușit în primăvara anului 2020. Din delegația prezentă, astăzi, la fosta Închisoare din Râmnicu Sărat au făcut parte Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Daniel Șandru, președintele IICCMER, Daniel Țiclea, prefectul județului Buzău, Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău, deputatul Gabriel Avrămescu, deputatul Alexandru Muraru, reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Dezvoltării și Companiei Naționale de Investiții, dar și autoritățile locale din Râmnicu Sărat.
Începând din 1947, în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, au fost închiși zeci de deținuți politici din zona Buzăului care s-au opus colectivizării sau care au refuzat să depună cotele agricole obligatorii. Tot aici au ajuns și lideri marcanți ai Partidului National Țărănesc, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, precum și foștii miniștri Ion Petrovici și Petre Tomescu. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a devenit temută și pentru regimul de înfometare sistematică și bătăile discreționare aplicate deținuților.
