Proiectul privind înființarea la Buzău a unei Bănci de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale este departe de a fi concretizat. Deocamdată, această idee pare o fantezie irealizabilă, deși o astfel de unitate ar fi fost vitală pentru ca România să fie independentă din punct de vedere alimentar. Se pare, însă, că în spatele piedicilor puse acestui proiect se află anumite interese ascunse, ce au transformat demersul într-un eșec. Aceasta este și părerea cercetătorului buzoian Costel Vînătoru, demis la finele anului 2019, din funcţia de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale.
,,Dacă vă uitați în articole găsim fel de fel de titulaturi – bancă de date, bancă de semințe, bancă de gene, depozit de semințe. Practic nu s-a înțeles că dorim să facem o Bancă de gene, să cunoaștem ceea ce avem în bancă la nivel de genă și să protejăm științific, intelectual, juridic și așa mai departe. (…) Trebuie să fim sinceri că sunt și orgolii foarte multe și că noi, românii, nu avem vocația propriului bine. (…) Mai putem vorbi și de interese economice și aici, în primul rând de interese străine țării noatre, pentru că dacă cineva ar avea curiozitatea să vadă câți bani pleacă din România pentru importurile care sunt pe resurse genetice ne-am speria!”, a declarat Costel Vînătoru.
El mai menționează că, în România, nu există o Bancă de Gene, ci doar o unitate care stochează semințe și că realizarea Băncii este imperios necesară, pentru a conserva speciile românești, atât cele vechi, cât și cele nou create. Cercetătorul buzoian lansează și un avertisment în privința modului în care țara noastră protejează propria zestre de legume. Costel Vînătoru afirmă că multe din resursele genetice ale țării noastre sunt conservate în străinătate, fără acordul statului român.
El mai spune că lipsa unei legislații clare la nivelul României privind domeniul cercetării a făcut ca multe dintre vechile specii românești să dispară. ,,Din păcate, avem acest dar, această zester valoroasă, dar nu avem o lege națională de conservare a patrimoniului genetic autohton, de valorificare a acestui patrimoniu genetic. Lipsa legislației și lăsarea patrimoniului de izbeliște a făcut ca mare parte a acestuia să ajungă în băncile de gene din străinătate, fără acordul nostru.Și asta pentru că noi nu avem instituții specializate care să fie recunoscute, acreditate la nivel internațional”, a precizat inginerul agronom.
În prezent, Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău deţine în portofoliu, omologate şi brevetate, peste 60 de soiuri şi hibrizi. Totodată, stațiunea are aproximativ 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice, care sunt păstrate în condiții improprii. Proiectul privind înființarea Băncii de gene a fost lansat în 2017 şi consta în înfiinţarea la Buzău, cu o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, a unui centru în care să fie stocate toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Această bancă de gene urma să conserve în special patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău şi de pe cuprinsul ţării. Sediul băncii de gene a fost construit în Parcul Crâng din Buzău, în spațiul în care a funcționat societatea Urbis Serv. Deși era într-un stadiu avansat, proiectul s-a oprit aici și sunt semnale că acesta va rămâne doar o poveste.
