Salariul minim pe economie va fi calculat în funcție de studiile angajaților. Mai exact, nivelul de educație al angajaților, obligatoriu pentru anumite funcții, va constitui un coeficient minimal de ierarhizare de până la 2,80%, pentru cei cu studii superioare. O propunere legislativă care ar putea reintroduce coeficienții de salarizare în legislație a fost adoptată tacit de Senat, săptămâna trecută.
Inițiatorii vor să introducă, pe lângă salariul minim stabilit de Guvern, o serie de coeficienți minimali de ierharhizare. Acești coeficienți ar urma să se înmulțească cu salariul minim și să rezulte mai multe niveluri de salarizare, unde cel mai mic, de 1 %, corespunde muncitorilor necalificați și cel mai mare să fie pentru cei cu studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniul activității desfășurate, de 2,80 la sută.
La ora actuală există mai multe tipuri de salarii minime: valoarea general aplicabilă, de 2.080 de lei, salariul minim brut diferențiat pentru cei care ocupă funcții ce necesită studii superioare, dacă au o vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul acelor studii, de 2.350 de lei, precum și un salariu minim în sectorul construcțiilor, în valoare de 3.000 de lei. Dacă propunerea de reintroducere a coeficientilor minimi de salarizare va ajunge lege, atunci angajatorii vor trebui să asigure salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională.
Un astfel de mecanism s-a mai aplicat pe vremea când exista un contract colectiv de muncă la nivel național. Conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, coeficienții minim de ierarhizare se împărțeau în patru categorii, de la cel mai mic nivel, al muncitorilor până la cel aferent studiilor superioare.