Lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, oboseala și durerea sub coaste, mai ales în timpul efortului fizic, pot fi simptome ale splinei mărite. Află care sunt cauzele care determină mărirea acesteia!
Splina este un organ aflat sub coaste, în partea stângă a abdomenului. Ea stimulează sistemul imunitar prin producerea de anticorpi, distruge eritrocitele și trombocitele bătrâne și contribuie la reglarea circulației celulelor sângelui pe care-l filtrează. Mărirea splinei poartă numele de splenomegalie.
Nu toate cazurile în care splina se mărește sunt un semn al unei afecțiuni. Atunci când splina filtrează sângele poate fi hiperactivă, ceea ce în termeni medicali poartă numele de hipersplenism. În timpul acestui proces, se diminuează un anumit tip de globule albe din sânge.
Infecțiile
Fie că sunt parazitare, virale sau bacteriene, infecțiile pot duce la mărirea splinei. Mononucleoza este o infecție determinată de virusul Epstein-Barr și se manifestă prin febră, dureri de cap, oboseală și respirație îngreunată. De obicei, trece de la sine în decurs de câteva săptămâni, însă principala complicație este mărirea splinei, iar în cazuri extreme se ajunge și la ruperea ei.
Toxoplasmoza se ia prin contactul cu alimente contaminate sau cu fecale de pisică infestate, iar una dintre simptomele ei este splina mărită. În ceea ce privește infecțiile bacteriene care afectează buna funcționare a splinei, cele mai periculoase sunt septicemiile, tuberculoza și endocardita bacteriană subacută (infecția valvelor inimii sau a învelișului său intern).
Ficatul bolnav
Deoarece ficatul și splina filtrează sângele din organism, o afecțiune a ficatului poate duce la mărirea splinei, pentru că aceasta va depozita sângele în loc să-l trimită mai departe. Când ambele organe se măresc, se poate instala senzația de balonare, iar pofta de mâncare scade. Cele mai frecvente afecțiuni ale ficatului care afectează splina sunt ciroza hepatică, fibroza chistică și tromboza venei porte, cea care drenează sângele din intestine spre ficat.
Cancerul
Splina filtrează și elimină din sânge celulele îmbătrânite, așadar atunci când organismul este afectat de leucemie, de pildă, splina suferă, deoarece se confruntă cu un exces de celule sanguine. Aproape jumătate din bolnavii de leucemie au splina mărită, însă această afecțiune poate fi întâlnită și în cazul cancerului metastazat la splină sau a limfoamelor Hodgkin și non-Hodgkin.
Loviturile
Traumatismele abdominale, mai ales în zona splinei, pot duce la mărirea acesteia. De asemenea, splenomegalia poate fi cauzată de apariția unui chist sau a unui abces pe splină sau de boli inflamatorii, cum este sarcoidoza (inflamarea unor porțiuni din organe) și artrita reumatoidă.
Sfatul specialistului
Splenomegalia este definită ca o mărire a diametrului splinei la mai mult de 13 cm în ax lung; acest fapt poate fi constatat atât clinic, cât și imagistic (prin ecografie abdominală sau în timpul tomografiei computerizate). Cauzele sunt diverse, putând fi vorba de formațiuni tumorale localizate la nivelul splinei sau afecțiuni hepatice (de exemplu, în ciroza hepatică, asociată cu sindrom de hipertensiune portală) sau hematologice (limfoame).
