În 29 august, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, înainte-mergătorul, vestitorul şi botezătorul lui Iisus.
În calendarul ortodox şi cel greco-catolic este Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, iar în calendarul romano-catolic sărbătoarea e numită Martiriul Sfântului Ioan Botezătorul.
Biserica creştină îl cinsteşte pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria.
În calendarul creştin îi sunt închinate şase sărbători pe an:
Zămislirea lui – 23 septembrie, Naşterea – 24 iunie, Soborul lui – 7 ianuarie, Tăierea Capului – 29 august, Prima şi A doua aflare a capului – 24 februarie şi A treia aflare a capului – 25 mai.
Sfântul simbolizează puritate, întoarcerea la pioşenie, curăţenie spirituală şi divinitate. Principala sa acţiune, botezul, este etapa purificatoare şi de trecere la Creştinism si este împlinită pruncilor atât de Biserica Catolică, cât şi de cea Ortodoxă.
În calendarul popular, Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Sântion de toamnă. În această zi ni se cere să postim, ca să ne asemănăm cu viaţa înfrânată a lui Ioan.
În ziua de 29 august, există credinţa în popor că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupe cu mâna.
În popor se vorbeşte şi despre începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, care ţine până pe 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, neconsemnat în calendarul creştin şi are rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor este întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mânca fructe şi legume de formă rotundă.
