Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, încheie perioada Sărbătorilor de iarnă şi este momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.
Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Slujba are loc de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână , în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn sau de metal şi se taie la râu o cruce mare de gheaţă.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor spune că Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, iar diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.
Epifania, sau arătarea Sfintei Treimi
Botezul primit de Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Această zi, în tradiția populară, mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii.
Tradiții de Bobotează 2024
În prezent, mai sunt foarte puține tradițiile populare care mai sunt respectate de Bobotează. Cu toate acestea, sărbătoarea Botezului Domnului este una plină de semnificație și, de-a lungul vremii, în jurul ei au luat naștere multe tradiții și superstiții. În această zi importantă, preoții sfințesc apele.
Lângă apă se face Agheasma Mare. Din ea, oamenii iau apă și își stropesc casele și animalele. Iar restul apei sfințite o păstrează în sticle, pentru leac. În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că acela care reușește să o aducă la mal va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli.
În această zi, de obicei, este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează. Totodată, de Bobotează, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului. După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot între care colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiuse sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac.
După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli. Tinerii merg în ziua de Bobotează cu colindul pe la casele oamenilor. Aceștia rostesc colinde vechi la case și pe la animalele oamenilor pentru sănătate și noroc. Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe în ziua de Bobotează. Și nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite. În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă. Ziua de Bobotează 2024 încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.
