Ultimele date ale Institutului Național de statistică arată că peste 1,2 milioane de români se autodeclară casnici, însă realitatea este alta.
Statisticile arată o creștere alarmantă a numărului de persoane casnice. Este de notat că între cele două recensăminte realizate de INS, numărul casnicelor, din grupele de vârstă 45-49 de ani, s-a dublat, numarul celor de 50-54 de ani a crescut de 1,7 ori, iar la 60-64 de ani numărul persoanelor casnice s-a triplat.
Cele mai mari ponderi cu astfel de cazuri din România sunt în Suceava, Caraș-Severin și Botoșani, în timp ce în zone urbane, precum București, Cluj sau Brașov, această tendință este mai puțin pronunțată.
Un studiu norvegian relevă că a fi casnic este o practică minoritară, cel mai des asociată cu persoanele cu un nivel scăzut de educație, cu probleme de sănătate, cu familii numeroase sau cu parteneri ce dispun de venituri substanțiale.
În Europa, peste 90% dintre mame dedică cel puțin o oră zilnic treburilor casnice, față de doar 30% dintre bărbați.
Institutul European pentru Egalitatea de Gen subliniază că în ultimii ani, în țări precum Franța sau Germania, s-a observat o creștere în egalitatea de gen în sfera domestică.
Din păcate, România se numără printre țările unde progresul în această direcție este încă lent. Pentru românce, a fi casnică înseamnă adesea o zi plină de activități neplătite și nerecunoscute, în timp ce pentru bărbați, rolul de casnic rămâne încă o raritate.
