În plin sezon al murăturilor, într-o localitate din zona de munte a Buzăului, gospodinele îşi pregătesc conservele de iarnă cu saramura care izvorăşte din pământ. Localnicele pun gogonele, castraveţi sau varză direct în apă sărată de munte. Reţeta naturală este transmisă din generaţie în generaţie.
La Mânzălești, o veche localitate buzoiană de pe Valea Slănicului, două gospodine au venit să se aprovizioneze cu saramura care iese din măruntaiele pământului, pentru a o folosi la mâncare. Locul din care izvorăște firul de apă sărată este cunoscut de toți oamenii din satul aflat la câteva sute de metri distanță. Doamna Găbița a fost adusă prima oară, în copilărie, de bunicul ei, care era cărăuș pentru toți vecinii.
Comuna Mânzălești se află pe un munte de sare, cu multe peșteri străbătute de ape curgătoare. Acolo unde ajunge la suprafață, izvorul de saramură extrem de concentrat imprimă un peisaj unic. În gospodăriile din Mânzălești, saramura care iese din pământ este folosită în fiecare toamnă la prepararea conservelor. Aici totul este natural, ne spune doamna Găbița, care ne asigură că în borcanul cu murături intră numai legumele și fructele adunate din ograda proprie. Ingredientele sunt spălate bine, curățate, feliate, apoi îndesate în recipient, împreună cu frunze de țelină și câteva fructe.
Peste ghiveciul de legume și fructe proapete din borcan se toarnă saramura adusă de la izvor. Este atât de sărată încât trebuie îndoită cu multă apă dulce. Saramura de la izvor este bună la orice. La stânele din apropiere, este folosită la conservarea brânzei de oaie, iar în perioada Crăciunului, după ignat, este numai bună pentru conservarea slăninei de porc, că să țină șoriciul moale.
Frumoasele coline din Mânzăleşti, acoperite de o mantie albă de sare, şi platoul salin Meledic, brăzdat de grote uriaşe formate în sare, oferă peisaje spectaculoase. Turiştii ajunşi în zonă pot admira, printre altele, și un lac cu apă dulce format pe un masiv de sare.
