România este tot mai aproape de aderarea în spațiul Schengen. Guvernele statelor Uniunii Europene vor vota în luna decembrie dacă România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen, după 11 ani de amânări. În aceste zile, o delegație a Comisiei Europene se află în vizită în România pentru a vedea care este stadiul intern al pregătirilor țării noastre pentru aderarea la spațiul Schengen.
Delegația este formată din 22 de inspectori din 15 state membre, veniți tocmai pentru a analiza acest stadiu al implementării criteriilor tehnice, astfel încât să se vadă dacă România a îndeplinit condițiile. Inspectorii Comisiei Europene verifică modul în care se fac controale la noi în țară, cum este implementată politica de azil și politica de returnare a imigranților, dacă polițiștii sunt instruiți sau nu să aplice criteriile europene, setul de norme Schengen și cum se respectă protecția datelor cu caracter personal.
Mâine este așteptată și vizita premierului olandez, Mark Rutte, cel care acum 4 ani, susținea că România nu trebuie să adere la spațiul Schengen, pentru că nu îndeplinește criteriile MCV. Calitatea de membru Schengen vine cu două dintre cele mai mari avantaje. Populația are libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta. Pe scurt, dispar controalele vameșilor.
Totodată, aderarea la spațiul Schengen vine și cu libera circulație a mărfurilor, serviciilor și capitalului. Dincolo de beneficiile pe care le-ar obține, România este obligată prin tratatele de aderare la UE pe care le-a semnat să adere la spațiul Schengen, după îndeplinirea criteriilor. În ciuda îndeplinirii condițiilor tehnice, la fel ca în cazul Bulgariei, spațiul Schengen nu a fost extins în România deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.
Printre statele care s-au opus de-a lungul timpului aderării s-au numărat Germania și Franța, țări care între timp și-au exprimat sprijinul in privința aderării – și Olanda, iar motivele invocate au fost problemele cu justiția și corupția la nivel înalt din ambele țări candidate. Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, iar în prezent, 26 țări fac parte din acord.
Dintre cele cinci state membre UE care nu fac parte din spațiul Schengen, trei – Bulgaria, Croația și România – sunt obligate din punct de vedere juridic să adere în viitor. În timp ce procesul privind intrarea Croației este în desfășurare, Cipru beneficiază de o derogare temporară, iar Irlanda menține opțiunea de a rămâne în afara spațiului și desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit.
