Este concluzia preliminară a recensământului populaţiei şi locuinţelor efectuat în cursul acestui an şi care consemnează că scăderea numărului populaţiei ţării noastre începută în urmă cu 30 de ani nu a putut fi stopată de niciuna dintre guvernări. 19.023.542 de cetăţeni români în anul de graţie 2022 reprezintă o scădere cu aproape 3,8 milioane de cetăţeni faţă de recensământul populaţiei din 1992 şi un număr care se situează sub cel consemnat în recensământul din anul 1966, când ţara noastră avea 19.103.163 cetăţeni.
Previziunile specialiştilor sunt sumbre şi arată că, în ritmul actual de depopulare a ţării noastre, este posibil ca în anul 2050 să mai avem doar 15.500.000 cetăţeni români, valoare aproape egală cu aceea înregistrată în primul recensământ efectuat în ţara noastră după cel de-al doilea război mondial, în 1948, când erau consemnaţi aproape 15.900.000 cetăţeni români.
Dacă am asista doar la o scădere a populaţiei cu menţinerea unui ritm constant de îmbătrânire şi a unei rate bune a natalităţii, prognoza de mai sus nu ar fi gravă. Numai că, în realitate, atât sporul demografic, cât şi rata natalităţii şi cea a îmbătrânirii populaţiei nu dau niciun motiv de speranţă generaţiilor născute în perioada 1970-1990, care vor fi la pensie în 2050 şi care vor constata că nu mai are cine să cotizeze la sistemul public de pensii pentru a primi venitul necesar unui trai decent.
Rămâne o enigmă modul în care statul român va asigura toate aceste drepturi cetăţenilor săi trecuţi de o anumită vârstă, în condiţiile în care numărul persoanelor care constituie baza de impozitare necesară pentru constituirea bugetului asigurărilor sociale şi bugetului asigurărilor de sănătate va scădea dramatic în următorii 28 de ani, conform estimărilor. Primele rezultate ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor vor fi diseminate în cursul lunii decembrie 2022, urmând ca datele complete şi finale să fie făcute publice la finalul anului 2023.
