Chiar dacă românii petrec zilnic ore bune la telefon ori pe internet, paradoxal, suferă din ce în ce mai mult de aşa numitul analfabetism digital. Să ştii să citeşti nu înseamnă că înţelegi ce citeşti, iar acesta este analfabetism funcţional. La fel e şi când vorbim de tehnologie. Dacă foloseşti tableta ori telefonul pentru a te juca sau pentru a scrie pe reţelele de socializare, asta nu înseamnă că ai şi competențe digitale. Specialiştii în educaţie numesc asta analfabetism digital. Suntem codasii Europei când vine vorba de cât de pricepuţi suntem în folosirea tehnologiei. Iar cifrele arată că 56% dintre români folosesc internetul, însă doar 29% au şi competente digitale. În prezent, 3 din 4 afaceri din Uniunea Europeană au de suferit pentru nu găsesc angajați cu competețele digitale necesare.
România poate părea o țară a contrastelor din acest punct de vedere. În condițiile în care numărul absolvenților de specializări IT situează țara pe locul 4 în rândul țărilor membre, iar numărul femeilor specialiste în domeniu o clasează pe locul 3, tot România este pe ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale cu doar 28% dintre cetățenii săi avându-le pe cele de bază și numai 10% competențe ce depășec acest nivel. În tot acest timp, o treime dintre şcolile din România nu au calculatoare funcţionale, deşi statul a cheltuit până acum peste 430 de milioane de lei pentru acest domeniu. Iar jumătate dintre laboratoarele de informatică din şcoli nu au conexiune la internet. Studiile au arătat însă că elevii se descurcă mai bine decât adulții la capitolul competențe digitale.
Pe o scară de la 1 la 100, elevii români cu vârsta între 6 și 18 ani se află la nivelul 65, adică în categoria celor minimali funcționali.Până la vârsta de 8 ani, cei mai mulţi copii nu ştiu nici măcar să deschidă un calculator. Ministerul Educaţiei anunţă o reformă în şcoli: profesorii vor face cursuri de pedagogie digitală, iar tablele clasice vor deveni o amintire. Profesorii de Informatică spun că digitalizarea este un proces îndelung, care trebuie ghidat în permanenţă. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență, România poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru proiecte care să susțină dezvoltarea acestor competențe, atât în rândul elevilor, cât și al adulților.
Comisia Europeană și-a propus ca până în 2030, 80% din populația Uniunii Europene să aibă competențe digitale de bază. Acest lucru nu înseamnă doar că o persoană trebuie să știe să folosească, fără ajutor, un calculator, ci să fie capabilă să caute date și să evalueze calitatea acestora, să identifice o știre falsă, să creeze conținut digital și să își gestioneze identitatea în online sau să rezvolve anumite probleme tehnice. Anul trecut, doar jumătate din populația Uniunii Europene avea competențe digitale de bază.
