5% dintre angajații din România lucrează la „gri”. Asta înseamnă că pentru aproape 300.000 de oameni, angajatorii evită plata integrală a taxelor și a impozitelor pe salariu și încheie contracte de muncă pe salariu minim, iar restul banilor sunt dați fără să fie impozitați. România se situeaza pe locul 6 la nivel de Uniune Europeană la acest capitol. Fruntașii muncii la „gri” sunt însă olandezii.
Veniturile nedeclarate în România sunt, în medie, în valoare de 300 de euro. Dacă o astfel de sumă ar fi taxată, atunci angajatorul ar trebui să platească încă 208 euro sub formă de contribuții și impozit pe venit. Autoritățile de la Bruxelles spun că fenomenul muncii nedeclarate este mult mai răspândit și estimează că valoarea economiei subterane ajunge și până la 20% din PIB-ul european.
Acest tip de muncă este foarte greu de dovedit, și nu doar pentru că România nu are o legislație în acest sens. De cele mai multe ori, angajații acceptă să aibă pe cartea de muncă salariul minim pe economie, iar diferența să o primească în mână. Pe termen lung, acest tip de plată are un efect negativ tot asupra angajatului, și asta pentru că va avea o pensie mică din cauza contribuției sale reduse. De partea cealaltă, angajatorul spune că este tentat să propună acest tip de plată din cauza fiscalității ridicate.
Profilul românului care muncește la gri este o persoana cu varsta intre 15 si 24 de ani, care lucreaza in servicii si de cele mai multe ori, din randul barbatilor. România este pe primul loc în Europa si la numărul de angajaţi plătiţi cu salariul minim, respectiv 1,6 milioane de oameni. Datele arata ca in ultimii 10 ani, in România s-a înregistrat o creştere de cinci ori a numărului de angajaţi cu salariul minim.
Cele mai multe cazuri de muncă subdeclarată au fost găsite în domeniile construcţii, brutărie, protecţie şi pază, depozite şi service, spălătorii, comerţ, notarial, birouri de avocatură şi arhitectură. Ministerul Muncii şi Inspecţia Muncii au demarat o campanie naţională de verificare a agenţilor economici, cu scopul de a combate fenomenul muncii la negru sau la gri. Autoritățile din România spun că vor ca astfel de practici să fie sancționate inclusiv prin schimbări legislative. In primele sapte luni ale acestui an, inspectorii de muncă au dat sancțiuni în valoare de aproape 50 de milioane de lei, în cea mai mare parte pentru munca la negru sau nedeclarată.
