În perioada pandemiei, românii au devenit mai chibzuiți și au cheltuit mai puțin. Statisticile oficiale arata ca cea mai mare parte din buget se duce, în continuare, pe mâncare și facturi, dar și pentru satisfacerea unor vicii. Cei mai puțini bani sunt însă alocați pentru educație, sub 1% din cheltuielile de consum. Ultimele date ale Institiului Național de Statistică arata ca desi veniturile au crescut, în medie, cu aproape 10% anul trecut, cheltuielile au fost ceva mai mici decât înainte de începutul crizei sanitare. De la începutul anului trecut, cel mai mult au crescut cheltuielile pentru achiziția de alimente, mobilă și pentru sănătate. Românii au plătit însă ceva mai mult și pentru alcool și tutun.
Cel mai mult au scăzut cheltuielile cu activitățile sportive și culturale și pentru ieșitul în oraș. S-a cheltuit mai puțin și pentru transport și achiziția de haine și încălțăminte. Cea mai mare parte din buget, aproximativ 60%, se duce în continuare pe alimente, băuturi și plata facturilor. În schimb, cea mai mică sumă alocată este pentru educație, doar 0,3% din totalul cheltuielilor de consum. Cand vine vorba de veniturile totale medii lunare înregistrate într-o gospodărie din România, acestea au însumat anul trecut 5.216 lei, din care aproape 84 % au fost reprezentate de cheltuieli.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format, anul trecut, cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 68,2% dintre veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul anterior, cu 0,4 puncte procentuale. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, totodată, veniturile din prestaţii sociale -19%, veniturile din activităţi neagricole independente-1,8%, veniturile din agricultură -1,7% , precum şi veniturile în natură -7,2%.
