Majoritatea românilor sunt de părere că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false şi dezinformări, potrivit unui sondaj realizat recent. Cercetarea relevă că 55% dintre cei chestionaţi consideră că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false şi dezinformări în mare şi foarte mare măsură, 42,5% au răspuns că într-o mică măsură sau deloc, iar 2,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
De asemenea, peste 58 la sută dintre români cred că unele state susţin acţiuni de propagandă şi dezinformare în România într-o mare şi foarte mare măsură, 32,2% – într-o măsură mică şi foarte mică, iar 4,8% cred că deloc. Printre țările considerate că dezinformează şi răspândesc ştiri false în România, pe primul loc este Rusia, cu 24%, urmata Uniunea Europeana cu 18,5 procente si China , cu aproape 15 la suta.
Sondajul relevă si că 60 % dintre români sunt înclinaţi mai degrabă să aibă neîncredere în informaţiile difuzate la posturile TV, în timp ce peste 36 sunt totusi increzatori in informatiile difuzate. La fel de neincrezatori, peste 60 la suta dintre respondenti, s-au declarat si cu privire la informaţiile de pe paginile de internet ale canalelor mass media.
În ceea ce priveşte informaţiile citite sau primite pe reţelele sociale -Facebook, Instagram, Youtube, Tik Tok, 74,1% dintre respondenţi au răspuns că sunt înclinaţi să aibă mai degrabă neîncredere, restul declarandu-se increzatori sau nu au stiut ce sa raspunda.
Potrivit cercetării, comparativ românii au mai degrabă încredere în informaţiile difuzate de posturile de radio – 40,6%, în informaţiile difuzate de posturile TV – 36,3%, în informaţiile difuzate de paginile de internet ale canalelor mass media – 21,8%, si doar 18 la suta în informaţiile citite sau primite pe reţele sociale .
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, în perioada 1 – 12 martie, este împărţită în patru capitole, cel de-al patrulea fiind dedicat percepţiei populaţiei cu privire la expunerea la ştirile false, respectiv încrederii românilor în sursele de informaţie. Sondajul a fost realizat prin metoda interviurilor telefonice, pe un eşantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95% la un grad de încredere de 95%.
