Astăzi se împlinesc 44 de ani de la marele cutremur din 1977. Seismul din 4 martie a avut efecte devastatoare: aproape 1.600 de persoane au murit, peste 11.000 de oameni au fost răniţi şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Cutremurul, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar in nord, până în Moscova şi Sankt Petersburg.
Cutremurul a produs efecte puternice şi asupra solului, crăpături, fenomene de lichefiere a solului şi alunecări de teren. În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea si regizorul Alexandru Bocăneţ.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii. La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria.
Cutremurul din ’77 a fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. Institutul Național pentru Fizica Pământului notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km.
Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 grade au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intră într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.
