Luna martie vine cu un simbol al venirii primăverii, cel mai frumos obicei pe care îl știm cu toții: mărțișorul. Așadar, fix pe 1 martie femeile poartă acel obiect micuț legat cu două fire împletite, înnodate, alb și roșu, care semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. Acest șnur alb-roșu trebuie pus fie la încheietura mâinii, fie în jurul gâtului ori în piept sau păr. Mărțișorul este considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să ofere doamnelor și domnișoarelor din viața lor mărțișoare, în semn de respect și admirație. Mărțișorul, considerat un simbol al primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară, este purtat la vedere timp de aproximativ două săptămâni sau toată luna martie, pentru că aduce optimism și credință.
Ce semnifică mărțișorul? Legenda și originea obiceiului de mărțișor
Ziua de 1 martie, adică mărțișorul, aduce cu ea și două frumoase legende care circulă și în zilele noastre. Prima legendă ne dezvăluie că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Atunci un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat Soarele. Eroul nostru a fost rănit în luptă și sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în acel loc au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
A doua legendă ne spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Pentru acest lucru Primăvara a fost pedepsită de Iarna rea și necruțătoare, care a trimis ger și zăpadă, astfel că ghiocelul a înghețat. Dorind să-i țină de cald cu ajutorul mâinilor, primăvara s-a rănit la un deget și câteva picături din sângele acesteia s-au scurs peste ghiocel și peste zăpada din jurul lui. Ghiocelul a revenit astfel la viață, iar Primăvara a învins Iarna.
În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an. Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul odată cu venirea primăverii.
Obiceiuri și tradiții de mărțișor în funcție de zonele geografice ale țării
Despre tradiția mărțișorului nu se cunoaște exact când a apărut, dar se estimează că este veche de sute de ani. Fiind un obicei atât de frumos a fost însă împrumutat și de vecinii noștri bulgari și moldoveni. În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur.
Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine. Alți copii vor purta mărțișorul până când vor vedea prima dată un pom înflorit și abia atunci îl lasă pe ramurile pomului.
În alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.
Unii etnografi sunt de părere că sărbătoarea Mărțișorului reprezintă de fapt revenirea la viață a naturii după Marele Potop menționat în Biblie. De asemenea, se spune că persoana care poartă mărțișorul mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie (în unele zone mărțișorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoana respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvara.
Credințele românesti străvechi spun că dacă prindeți șnurul la încheietura mâinii, aveți grijă sa îl încheiați într-un nod. Și asta pentru că, se spune că nodul este înzestrat cu funcție protectoare și, în perioada în care purtați firul de mărțișor, are puterea de a ține răul departe de dumneavoastră. La rândul lor, împletiturile vă feresc și ele de ghinion și împrejurări nefavorabile.
Dacă mărțișorul este dat jos înainte de vreme, este un semn al ghinionului. Mărţişorul nu se aruncă la gunoi, nici după ce a „expirat” perioada de purtare, pentru că asta aduce ghinion. După ce nu vreţi să îl mai purtaţi, el se leagă de un copac sau chiar de un trandafir (aflat în pământ).
Nu doar mărțișorul este înzestrat cu capacități remarcabile. Gestul dăruirii mărțișorului este încărcat și el de sacralitate și semnificații. Conform anumitor credințe din bătrâni a dărui un mărțișor cu inima curată unei persoane la care țineți cu adevărat înseamnă să înduplecați soarele să vă dea sănătate, frumusețe, veselie, poftă de viață, iubire. În acelasi timp, gestul bărbaților de a înmâna mărțișoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune și bună înțelegere.
În unele sate din Transilvania, mărțișorul se agăța la porți, ferestre sau la coarnele animalelor, pentru ca acestea să fie sănătoase și productive. De asemenea, în Doborgea, Mărțișorul se purta până la venirea berzelor, după care era aruncat spre înaltul cerului.
Ce să faceți și ce să nu faceți de 1 martie
Ziua de 1 martie mai este legată și de alte tradiții și obiceiuri populare. Se spune că mărțișorul se pune la răsăritul soarelui și că acesta are puteri deosebite. Superstițiile spun că acesta este asemenea unui talisman care te apără de forțe rele.
Totodată, se mai spune că gospodinele nu au voie să dea cu mătura sau să spele, pentru a nu aduce înapoi gerul Babei Dochia și pentru a nu da norocul afară din casă. Ele au voie, în schimb, să facă de mâncare.
Tot în prima zi de primăvară, este bine să consumați vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate. Pe 1 martie nu este bine să vă certați cu nimeni, pentru că altfel riscați să aveți dispute până la venirea toamnei. De asemenea, nu uitați că de 1 martie încep Babele și se spune că așa cum veți avea baba, așa veți avea și anul.
Curiozități despre 1 martie și mărțișor
1 martie nu este doar prima zi de primăvară și ziua mărțișorului. În această dată se sărbătorește Ziua berii în Islanda, Ziua mondială a protecției civile, Ziua discriminării zero și Ziua mondială a complimentelor, zi care pecetluiește importanța acordării și receptării de complimente din punct de vedere psihologic.
Deși în calendarul actual luna martie este a treia lună a anului, aceasta era prima lună a anului pe vremea geto-dacilor, iar calendarul avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţisorul era considerat un talisman norocos, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
Luna martie era dedicată zeului Marte, divinitate a războiului și a fertilității, a vegetației. Până în anul 45 î. Hr. anul începea la 1 Martie. Dupa această dată, Iulius Cezar introduce Calendarul iulian și începutul anului este considerat 1 ianuarie.
În funcţie de zona ţării, mărţişoarele sunt oferite când de băieţi, când de fete. Astfel, în sudul României, băieţii oferă mărţişoare fetelor, în timp ce în Moldova, fetele sunt cele care dăruiesc şnurul împletit celor pe care vor să îi cucerească.
Mărțișorul nu este doar o tradiție a țării noastre. Acest obicei, de a oferi un mărțișor, este o tradiție în România, Moldova și teritoriile locuite de români sau aromâni. Mărțișorul este întâlnit și în Albania, Macedonia sau în Bulgaria.
Cel mai lung mărțișor din lume a fost realizat din 2015 de locuitorii din Vidin, Bulgaria. Simbolul primăverii are 17 kilometri și a fost omologat de Cartea Recordurilor.
