Dat fiind și contextul recentelor alegeri locale, reforma sectorului public poate include și o nouă abordare privind finanțarea dezvoltării durabile a zonelor urbane și orașelor.
Conceptul de orașe inteligente „Smart Cities and Communities” poate reprezenta un reper important pentru viitoarele politici și instrumente de reformă în domeniul dezvoltării urbane.
Politici europene pentru oraşe inteligente
Spre exemplu, Parteneriatul european pentru inovare pentru orașe și comunități inteligente (EIP-SCC) este o inițiativă susținută de Comisia Europeană care reunește orașe, industrie, IMM-uri, bănci, cercetare și alți actori ai orașelor inteligente. Prin intermediul acestei inițiative autoritățile din zonele urbane și orașe pot identifica soluții adecvate pentru digitalizare, promovarea economie circulare, eficiența energetică etc.
Agenda urbană pentru UE include inițiative relevante în domeniul digital. Spre exemplu, în cadrul parteneriatului Agendei Urbane pentru UE privind tranziția digitală, orașele, statele membre și COM lucrează împreună la furnizarea unor servicii publice mai eficiente, axându-se pe servicii de sănătate și sociale, e-Guvernare, 5G, planificare urbană și dezvoltarea modului de a învăța și a aptitudinilor.
Şi România poate fi “smart”
Trebuie subliniată şi importanța integrării companiilor din România în proiecte IPCEI sau alte tipuri de proiecte care se dezvolta pe structura lanțurilor valorice strategice cheie, stabilite în Raportul Forumului Strategic pentru Proiecte Importante de Interes Comun European – IPCEI.
Cele șase lanțuri valorice cheie propuse sunt: Vehicule conectate, curate și autonome; Tehnologii și sisteme bazate pe Hidrogen; Sănătate inteligentă; Industrie cu emisii reduse de CO2; Internetul industrial al lucrurilor (date industriale); Securitate cibernetică. La acestea se adaugă încă trei domenii in care UE a avansat cu proiecte IPCEI respectiv microelectronică, super-computere si baterii electrice. Este necesar ca România sa se conecteze in rețeaua europeana a acestor lanțuri valorice la nivel de companii si pentru a atrage investiții la nivel național.
În acest sens, Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Ioan Boloș declara: „România este angajată pe drumul ireversibil al modernizării. De aceea, cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro în viitoarea perioadă de programare vrem să punem bazele unui parteneriat pentru modernizarea satului românesc. Deschiderea noastră este maximă pentru administrațiile locale din mediul rural deoarece vrem să creionăm împreună lucruri frumoase pentru comunități. Ne dorim ca oamenii pe care să aibă condiții de trai foarte bune, similare cu cele din mediul urban”.
Digitalizarea, cheia depăşirii crizei pandemice
Digitalizarea reprezintă una dintre prioritățile esențiale asumate, atat de Guvernul Ludovic Orban, cât și de Comisia Europeană. Această tendință va fi accelerată în contextul recuperării economice post-criză. În următorii cinci ani, Comisia se va concentra pe trei obiective principale în domeniul transformării digitale a Uniunii, respectiv:
- o tehnologie în beneficiul utilizatorilor
- economie echitabilă și competitivă
- și o societate deschisă, democratică și durabilă.
Pandemia COVID-19 a accentuat importanța competențelor și abilităților digitale ale populației, cât și necesitatea dezvoltării unor sectoare precum e-sănătate, e-guvernare, e-educație, în contextul măsurilor de izolare impuse de majoritatea statelor membre. Astfel că viitoarele măsuri pentru digitalizare ar trebui bazate pe o serie de principii, respectiv:
- accesibilitatea/ lichiditatea finanțărilor
- maximizarea numărului de locuri de muncă și IMM-uri angrenate
- crearea unui efect multiplicator în economie
- sustenabilitatea acțiunii/ orientarea acesteia spre viitor.
În plus, prin faptul că datele contribuie la abordarea provocărilor societale, a celor legate de climă și mediu, o astfel de strategie și abordare orientată spre viitor ar avea o contribuție importantă și la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European.Valoarea datelor rezidă în utilizarea și reutilizarea acestora, de aceea cu cât România va demara mai rapid acțiuni legate de disponibilitatea suficientă a datelor, de identificarea posibilităților de reutilizare inovatoare, cu atât va fi mai competitivă, își va sprijini companiile naționale și va putea să beneficieze de pe urma aplicațiilor de inteligență artificială.
Pentru a trai efectiv aceasta dinamica „trebuie să creştem de două-trei ori capacitatea de absorbţie, faţă de ritmul anual actual de 2,5 miliarde euro” a declarat Marcel Ioan Boloș, Ministru al Fondurilor Europene. “România este singura ţară din UE care în primul semestru al anului 2020 a crescut investiţiile, raportat la perioada echivalentă a anului 2019.” a subliniat Ludovic Orban – Liderul Dreptei Românești, Prim Ministru al Romaniei.
Şi un exemplu local
Revenind la dezvoltarea locală ca motor al relansării României “Guvernul #PNL a alocat, din Fondul de rezervă bugetară, suma de 41,585 milioane de lei celor 104 localităţi din #Prahova. Banii au ca destinaţie finală mai multe proiecte de investiţii aflate în fază de implementare. Executivul liberal a dat, în mai puţin de nouă luni din anul 2020, mai mulţi bani judeţului nostru decât PSD în tot anul 2019. Or, acesta este semnul unei schimbări profunde: judeţul Prahova va primi exact banii pe care îi merită ca să se dezvolte.” a punctat Iulian Dumitrescu , Presedinte al CJ Prahova.
Sursa: Facebook/Dragoş Preda – secretar de stat Ministerul Comunicaţiilor
