Peste jumătate (55%) dintre părinţii elevilor români doresc revenirea la cursurile faţă în faţă, acordând cel mai crescut nivel de încredere acestui scenariu (4,6 puncte din 7), iar aproape o treime (31%) dintre părinţi optează pentru cursurile mixte, acasă şi la şcoală, cu un grad moderat de încredere (3,6 din 7), se arată în studiul „Back to School Post-Covid”, transmis printr-un comunicat de presă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Studiul a fost lansat de Ministerul Educaţiei, prin Unitatea de Cercetare în Educaţie din Cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi MKOR Consulting – agenţie de cercetare de piaţă, şi s-a derulat în rândul părinţilor copiilor din învăţământul preuniversitar pentru a afla care sunt aşteptările şi temerile lor referitoare la modul de desfăşurare a noului an şcolar.
Potrivit studiului, doar 14% dintre părinţi optează pentru cursuri exclusiv la distanţă, această variantă având cel mai scăzut scor de încredere (2,7 din 7). Părinţii consideră că desfăşurarea cursurilor faţă în faţă este relativ adecvată pentru copiii lor (4,6 puncte din 7) şi o consideră cea mai adecvată, în comparaţie cu varianta mixtă sau cea la distanţă. Principala îngrijorare a părinţilor se leagă de neatenţia copiilor faţă de regulile de distanţare fizică şi igienă (mai mult de 6 din 10 părinţi), dar şi de faptul că unii părinţi şi-ar putea trimite copiii la şcoală chiar dacă prezintă simptome.
Pe locul al doilea în opţiunile părinţilor se află varianta mixtă, în care copiii alternează învăţarea la distanţă cu şcoala tradiţională. Această variantă este preferată de aproape o treime (31%) dintre părinţi, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial şi liceal, precum şi pentru cei care locuiesc în oraşele mari şi foarte mari ale ţării. Doar 14% dintre părinţi aderă la cea de-a treia variantă de desfăşurare a cursurilor în noul an şcolar, respectiv continuarea cursurilor exclusiv online, aşa cum s-a întâmplat în timpul stării de urgenţă.
Conform opiniei părinţilor, această variantă este şi cel mai puţin adecvată pentru copiii lor (2,7 puncte din 7). Părinţii elevilor de gimnaziu şi din clasele mai mici tind totuşi să accepte mai uşor această formă de desfăşurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu. Reticenţa părinţilor a fost generată de lipsa socializării (65% dintre părinţi), de timpul prelungit petrecut în faţa calculatorului (58%). Aceasta este reflectată în dificultatea asimilării informaţiilor predate în cadrul cursurilor la distanţă (62%) ori de faptul că elevilor le lipseşte concentrarea (54%), neavând un program clar şi o anumită rutină de învăţare (52%), se mai arată în studiu.
Studiul a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020 de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, pe un eşantion de 1.067 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia părinţilor care au cel puţin un copil înregistrat în sistemul educaţional din România în anul şcolar 2020-2021, după ciclul de învăţământ al copilului, mediul de rezidenţă (rural – urban) şi distribuţie geografică.
