Astăzi, în Piaţa Dacia din Buzău, au avut loc manifestări dedicate Zilei Drapelului Naţional al României. Manifestările au debutat joi, 25 iunie, când, la ora 21.30 a avut loc ceremonia de coborâre a Drapelului României și depunerea acestuia la Catedrala Arhiepiscopală Înălțarea Domnului din municipiul Buzău și au continuat vineri, 26 iunie, cu oficierea slujbei de sfințire a Drapelului României de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.
A urmat ceremonia în Piaţa Dacia din Buzău, unde Raluca Banu, consilier superior în cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale a prezentat pe scurt semnificația acestei zile, afirmând că: Drapelul Național al României este unul din reperele naționale care ne definesc și ne oferă unicitate în lume, fiind un atribut și simbol al patriei, în el fiecare generație identificându-se trecutul, prezentul și viitorul neamului. Tricolorul a fost, este și nu va înceta să fie simbolul românismului, reprezintă unitatea, independența și tăria românilor, alături de istoria, limba și credința lor.
După salutarea Drapelului României de către, prefectul județului Buzău, președintele Consiliului Județean Buzău, primarul municipiului Buzău și comandantul Garnizoanei Buzău, general-maior Dragoș-Dumitru IACOB, activitatea s-a încheiat cu înălțarea Drapelului pe catarg și intonarea Imnului Național al României.
Ziua Drapelului (cunoscută şi ca Ziua Tricolorului), a fost stabilită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei Revoluţiei de la 1848, când Guvernul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional. Astfel, s-a stabilit ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor, purtând deviza Dreptate şi Frăţie, acordându-i-se şi denumirea de „stindard al libertăţii”.
Totodată, drapelul naţional este şi simbolul trecutului glorios, sub care astăzi Armata României, militarii români participă la misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest sau la cele desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU ca un consens ale îndeplinirii angajamentelor pe care România şi le-a asumat ca membru al comunităţii internaţionale.
