Primăvara este începutul sezonului de alergii. Plantele încep sa înverzească și pomii să înflorească, ceea ce face ca polenul nou existent să fie răspândit în atmosferă, urmând să apară simptomele frecvent întâlnite de persoanele cu alergii. Am rugat-o pe Dna. Dr. Simona Băjenaru, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, să ne răspundă la câteva întrebări:
- CE ESTE RINITA ALERGICĂ? CUM SE MANIFESTĂ?
Dr. Simona Băjenaru: Rinita alergică este o afecțiune caracterizată prin apariția de simptome din cauza reactivității crescute a mucoasei nazale ca urmare a expunerii la un alergen sensibilizant. Simptomatologia include rinoree, obstrucția nazală, prurit nazal și strănut. Rinita alergică se poate însoți deseori și de conjunctivită alergică și de hiperlăcrimare. Rinita alergică și astmul au caracteristici comune. Deseori coexistă, astfel încât 15% până la 38% dintre pacienții cu RA suferă și de astm, iar 6% până la 85% dintre pacienții astmatici prezintă și simptome nazale.
- CARE SUNT FACTORII DECLANȘATORI AI RINITEI ALERGICE?
Dr. Simona Băjenaru: Rinita alergica apare din cauza unor reacții imunologice excesive la nivelul mucoasei nazale în prezența unor substanțe străine denumite alergeni. Gradul de sensibilizare a persoanei și cantitatea de alergeni influențează în mod decisiv apariția și agravarea simptomatologiei.
Alergenii pot fi:
De exterior: polen de la copaci (de obicei, copaci fără flori precum mesteacăn, stejar, plop, salcie), iarba și buruieni (Ambrozia, Artemisia)
De interior: păr de animal de companie, acarienii din praful de casă, mucegai
Alergeni profesionali – substanțe alergene existente la locul de muncă (dizolvanți, detergenți etc.).
- CUM SE STABILEȘTE DIAGNOSTICUL?
Dr. Simona Băjenaru: Diagnosticul este sugerat de anamneză și confirmat prin metode obiective: testare cutana prick sau dozare de anticorpi specifici în sânge. La contactul cu alergenii, sistemul imunitar declanșează o reacție inflamatorie care antrenează dilatarea vaselor sangvine și creșterea secrețiilor la nivelul mucoasei nazale:
- strănut
- rinoree apoasă (curge nasul, secreția este apoasă)
- obstrucție nazală – senzația de nas înfundat
- mâncărime la nivelul nasului, ochilor, gurii sau pielii
- tuse
Adesea, este asociată cu o conjunctivită, precum și cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronșic, polipoza nazală etc.
- Rinita alergică afectează calitatea vieții pacienților, putând fi asociată cu:
- Capacitate redusă de concentrare
- Limitarea unor activități
- Capacitate redusă de luare a deciziilor
- Coordonare neclară mână-ochi
- Probleme de memorie
- Iritabilitate
- Tulburări de somn
- Oboseala (raportată frecvent ca urmare a calității reduse a somnului cauzată de obstrucția nazală)
- Absențe de la școală sau de la serviciu
- Accidente rutiere
- Traumatisme la școală sau la serviciu
- ÎN CE CONSTĂ TRATAMENTUL RINITEI ALERGICE?
Dr. Simona Băjenaru: Prima abordare în gestionarea formelor sezoniere sau perene este evitarea pe cât posibil a alergenilor care declanșează simptomele.
O serie de medicamente pot controla simptomele rinitei alergice. Se administrează diverse medicamente în funcție de severitatea manifestărilor clinice atât sistemic pe cale orală cât și topic (local) sub formă de spray-uri nazale. De menționat că medicația de sinteză nu vindecă cauza rinitei alergice.
Pentru a trata cauza rinitei alergice se recomandă o desensibilizare alergen specifică (imunoterapie alergen specifică), care constă în administrarea unor preparate speciale în doze progresiv crescând atât la concentrație cât și cantitativ cu scopul de a induce toleranța imunologică.
- CARE SUNT CAUZELE ALERGIILOR CARE APAR ÎN SEZONUL CĂLDUROS ȘI CUM LE PUTEM PREVENI?
Dr. Simona Băjenaru: De reținut, ca regulă pentru cei alergici la polenuri că perioada din an în care pot fi în circulație polenuri este cuprinsă între decembrie și octombrie. Sezoanele de polenizare sunt influențate de factori climaterici locali și regionali. Cantitățile de polen sunt maxime în timpul zilei în mediul rural și spre seară în orașe.
Când vorbim de alergie la polen, în general este vorba de polenul plantelor polenizate de vânt, mult mai puțin sunt implicate plantele cu flori parfumate și frumos colorate. În funcție de polenizare acestor plante putem împărți în 3 mari categorii de polenuri:
Polen de primăvară: polenul de arbori și arbuști (februarie-aprilie). De ex. sensibilizare la polenul de mesteacăn, stejar, alun, arin, plop, frasin, etc.
Mesteacănul – Polenul de mesteacăn este unul dintre cei mai frecvenți alergeni din aer în timpul primăverii. Pe măsură ce copacii înfloresc, ei eliberează granule mici de polen, care sunt împrăștiate de vânt. Un singur copac de mesteacăn poate produce până la 5 milioane de boabe de polen care se răspândesc pe o distanță de până la 100 m;
Stejarul – Acești copaci trimit polen în aer în timpul primăverii. În timp ce polenul de stejar este considerat a fi ușor alergenic în comparație cu polenul altor copaci, el rămâne în aer pentru perioade mai lungi de timp. Acest lucru poate provoca reacții alergice severe la unii oameni cu alergii la polen;
Polenul de vară (mai-iulie) – este vorba de polenul de graminee sălbatice și de cultură
Iarba – Este declanșatorul principal al alergiilor pe polen în timpul lunilor de vară. Iarba cauzează unele dintre cele mai severe și greu de tratat simptome;
Polenul de toamna (sfârșit de iulie-octombrie)
Buruienile – Sunt cele mai active în lunile de toamnă. În funcție de locație, totuși, poate începe să-și răspândească polenul încă din ultima săptămână a lunii iulie și să continue până la mijlocul lunii octombrie. Acționat de vânt, polenul poate călători sute de kilometri și poate supraviețui printr-o iarnă blândă, cele mai agresive fiind Artemisia și Ambrozia. Ambele buruieni cresc peste tot, inclusiv în marile aglomerări urbane, în special pe marginea căilor ferate și pe terenurile neamenajate.
Artemisia și Ambrozia au proprietăți unice, care le fac foarte agresive alergologic în sensul că poluarea le accentuează polenizarea și alergenicitatea.
- CARE SUNT CELE MAI COMUNE ALERGII CU CARE SE PREZINTĂ PACIENȚII LA CABINETUL DE ALERGOLOGIE DIN INCINTA SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BUZĂU?
Dr. Simona Băjenaru: Cea mai frecventă sensibilizare este sensibilizarea la acarienii din praful de casă, iar ca polen sensibilizarea la polenul de vară (polenul de graminee), dar cu o creștere semnificativă în ultimii ani a sensibilizărilor la polen de Ambrosia (polen de toamnă).
CÂTEVA RECOMANDĂRI PENTRU A NE FERI DE RINITA ALERGICĂ ÎN SEZONUL CALD
INFORMAȚII UTILE PENTRU REDUCEREA EXPUNERII LA POLENURI
Evitarea activităților exterioare, în aer liber, când concentrația polenurilor este mare (în sezoanele polenice, în special în zilele călduroase şi uscate), se preferă activităţi în exterior în zilele umede, înnorate sau ploioase;
- Evitarea pe cât posibil a zonelor cu concentraţii crescute de polenuri;
- Vacanţele se preferă în zone cu concentraţii reduse de polen conform indicaţiilor (ex. la mare pe plajă);
- Nu se recomandă plimbări, alergări, mers pe bicicletă sau picnicuri în parcuri sau în mediu rural în timpul sezonului polenic;
- Se evită cositul sau tăierea/tunsul ierbii, şi dacă este absolut necesar, se impune purtare de mască şi ochelari protectori;
- Se recomandă închiderea ferestrelor locuinţei între orele 6 şi 16 (deschiderea poate fi recomandată după miezul nopţii) sau închiderea geamurilor autovehiculelor, utilizarea instalaţiilor de aer condiţionat şi a filtrelor speciale pentru alergene, în perioada sezonului polenic;
- Purtarea de ochelari protectori în mediul exterior (preferabil cu apărătoare la părțile superioare şi laterale ale ramelor);
- Spălarea frecventă a feţei cu apă în cursul zilei şi duşul la sosirea la domiciliu pentru îndepărtarea grăuncioarelor de polen;
- Uscarea lenjeriei şi a hainelor preferabil în uscător, nu în mediu exterior, în timpul sezonului polenic.
Interviu realizat de Compartimentul Relaţii Publice, din cadrul Spitalului Județean Buzău – Adriana Bunilă
