Căldura nefirească din timpul zilei afectează cel mai mult culturile din câmp, care la această dată ar fi trebuit să hiberneze protejate de un strat de zăpadă. Grâul ar fi avut nevoie de temperaturi scăzute pentru un curs firesc în dezvoltare însă el a înfrățit prea devreme și, pe alocuri, a început să se usuce. Un alt mare pericol pentru agricultură îl reprezintă bolile şi dăunătorii, care, în aceste zile cu climă anormală, se conservă bine pe terenurile deja înverzite.
Vremea caldă de la mijlocul iernii derutează și pomii fructiferi și vița de vie, care tind să înmugurească mai devreme, înainte să treacă pericolul înghețului. Schimbările bruște de temperatură, în ianuarie sau februarie, ar putea cauza dispariția mugurilor şi implicit compromiterea culturii. Temperaturile exterioare extrem de ridicate din decembrie și ianuarie dezechilibrează viața plantelor, care ar trebui să se afle iarna în etapa de repaus. Teoretic, abia în primăvară ar trebui să ajungă în faza de pornire în vegetaţie, apoi de înflorire.
Potrivit cercetătorilor, o plantaţie care a intrat în vegetaţie iarna şi apoi a fost lovită de îngheţ poate să se usuce complet sau să aibă pierderi mulţi ani la rând. Specialiştii în horticultură susţin că, în viitor, ne aşteptăm la o intensificare a anomaliilor generate de schimbările de climă, precum înflorirea repetată a pomilor.
