România ar putea pierde 40% din populație, în special cea activă, în scenariul în care migrația intra-UE s-ar dubla. Asta arată un raport recent al Comisiei Europene, care explica faptul că în România efectul unui asemenea exod al creierelor, al oamenilor calificați și educați, ar avea un impact demografic direct. Dacă scenariul s-ar adeveri, în diaspora ar ajunge o populație cu origini românești mai mare decât în țara de origine.În ultimii 25 de ani, cele mai mari pierderi demografice din cauza migrației au avut loc în țările din estul Europei.
Daca migrația din ultimii ani va persista, circa 200.000 de emigranți pe an, populația din România s-ar reduce de la 19,9 milioane, cat era în 2015 până la 13,8 milioane în 2060, ceea ce inseamna un declin de 30% al populației.
În cazul unei dublări a migrației din România spre alte țări din UE, România ar putea pierde aproximativ 40% din populație până în 2060, ceea ce înseamnă circa 7,8 milioane de cetățeni. Practic, în România ar rămâne sub 12 milioane de locuitori.
Proiecția populației României arată că pe 1 ianuarie 2020, adică anul viitor, România va ajunge la 19 milioane de locuitori și e posibil să scadă sub 19 milioane de locuitori până la finalul anului.
Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate, iar dintre acestia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste 1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români.
Majoritatea migranților sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau calificări, iar efectul direct al emigrării lor este pierderea populaţiei active în primul rând. Asta înseamnă mai multe efecte indirecte, printre care reducerea numărului de familii noi, deoarece numărul de potențiali părinți este mai mic.
Cu cât sunt mai educați, cu atât e mai mare predispoziția oamenilor spre migraţie pentru a câștiga mai bine de pe urma calificării lor.
Specialiștii au ajuns la concluzia că probabilitatea migrației s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educație secundară și s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educație. In topul migratiei spre tarile Uniunii Europene se afla medicii, urmati de asistente medicale si cadre didactice.
