Pentru a marca Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 (EYCH), Parlamentul European a reunit parlamentari europeni și naționali la o reuniune interparlamentară a comisiilor pentru cultură și educație (ICM), având ca subiect principal de dezbatere:
Reuniunea a avut loc la Parlamentul European, în perioada 19-20 noiembrie 2018, la Bruxelles.
La reuniune a participat și doamna senator Liliana Sbîrnea în calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:
”2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural!
Patrimoniul dă formă identității noastre și îl regăsim în tot ce ne înconjoară, începând de la clădiri istorice, muzee, biblioteci, peisaje naturale, situri arheologice, meșteșuguri, obiceiuri, tradiții. Toate vorbesc despre identitatea și diversitatea noastră culturală.
Obiectivul Anului european al patrimoniului cultural (EYCH) este de a încuraja cât mai multe persoane să descopere și să aprecieze patrimoniul cultural al Europei și de a consolida sentimentul de apartenență la un spațiu european comun.
Scopul reuniunii interparlamentare la care am participat a fost acela de a stimula dezbaterile, de a discuta legislația, de a împărtăși experiențele la nivel național și de a explora acțiuni și idei viitoare cu privire la modul de asigurare a unei moșteniri pe termen lung pentru EYCH după 2018.
Domeniile tematice cheie ale ICM au fost: Cultură și identitate; Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural; Patrimoniul cultural și educația.
Evenimentul a fost organizat în două sesiuni: prima, o sesiune de lucru cu trei panouri tematice paralele, iar a doua, o sesiune plenară comună, care a reunit toți participanții, pentru a prezenta și a discuta rezultatul concluziilor din sesiunea de lucru.
„Am avut o intervenție în ceea ce priveşte fondurile structurale acordate pentru restaurarea patrimoniului cultural european, respectiv monumentele istorice din România. Am subliniat faptul că sunt întâmpinate greutăţi în accesarea acestora, din cauza condiţiilor pe care trebuie să le respecte ulterior clădirile istorice (cazul primăriilor, a gărilor, etc.) şi anume că acestea trebuie să intre, de exemplu, în circuit turistic, ceea ce face imposibilă
restaurarea lor. De asemenea am atras atenţia asupra faptului că, la nivel european, se are în vedere şi un mecanism de verificare a restaurărilor, iar punctele de evaluare ar trebui să fie foarte clare, pentru a nu crea ulterior controverse. Un alt subiect a fost cel legat de birocrația existentă în instituțiile românești și a programelor școlare românești care nu includ restaurarea de patrimoniu pentru școli și licee.” a spus Liliana Sbîrnea în calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
”
