Direcția Națională Anticorupție a postat astăzi, pe site-ul oficial al instituției, următorul comunicat:
”Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatele nr. 190/VIII/3 din 27 februarie 2017 și 126/VIII/3 din 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut de amploarea dezbaterilor, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal și măsurile dispuse:
1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044
Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că:
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.
În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.
Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”
Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.
2. Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.
Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor.”
În încheierea punctului de vedere prezentat public de DNA, instituția mai face și o precizare legată de evaluarea competențelor procurorilor în această speță:
”Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii.”
