Autor: Newss.ro
Un proiect al Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă 2016-2025 aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne bagă în sperieți o țară întreagă. Mai exact, la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România, IGSU menționa că țara noastră ,,are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate.”
În România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. Specialiștii au lansat un avertisment pe care trebuie să-l luăm în calcul: aproximativ 75 la sută dintre locuitorii României ar fi afectați în cazul unui seism de intensitate mare, ca cel din 1977. Motivul este unul deja cunoscut: majoritatea clădirilor din zona de sud-est a țării nu au fost consolidate și s-ar face una cu pământul la cel mai serios cutremur.
Și mai grav este că dotarea cu echipamente a salvatorilor este depășit. Mai exact, la capitolul vulnerabilități din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă 2016-2025 ,,gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare.”
Asta înseamnă că pentru o eficientizare a salvatorilor în cazul unui dezastru este nevoie de investiții majore. Și încă un aspect de reținut, 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii au risc seismic ridicat. La nivelul Bucureștiului din cele 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic, 183 dintre ele sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.
Buzăul ar putea fi serios afectat având în vedere că numai în 2016, o parte dintre cutremurele înregistrate au fost și în județul nostru, majoritatea fiind semnalate în zona seismică Vrancea. Să nu uităm că, în județul Buzău, în decursul a două săptămâni s-au semnalat două seisme de 4,4 și respective 4,1 grade pe scara Richter. Pe raza municipiului Buzău, conform listei, actualizate ultima dată în anul 2005, privind clădirile de locuit, 44 de blocuri prezintă gradul 1 de risc seismic major. Vorbim despre cele aflate pe străzile Cuza Vodă şi Obor, cartierele Bălcescu, Micro 14 şi Zona Centrală.
