Autor: Leonard Bunilă
În rândul jandarmilor buzoieni există un multiplu campion naţional la Judo. Este vorba despre Dorel Preda, un sportiv cu perfomanțe remarcabile în judo dar și cu experiență în misiuni internaționale de menținere a păcii. Cea mai recentă performanţă a buzoianului Dorel Preda este ocuparea locului I la Campionatul Naţional de Judo al Ministerului Afacerilor Interne, categoria de greutate 90 de kilograme, 35 – 45 de ani. Noua medalie de aur obţinută este a şasea câştigată consecutiv de jandarmul buzoian. Întâmplări interesante din cariera de jandarm le puteți afla din interviul pe care buzoianul Dorel Preda l-a acordat site-ului Newss.ro.
Reporter: Când ați început să practicați judo și de ce ați ales acest sport?
Dorel Preda: Am început să practic judo de la vârsta de 9 ani, la clubul Metalul Buzău, când tatăl meu a vrut să practic un sport pentru curaj, pentru a fi un bun fotbalist. Când a vrut să mă înscrie la fotbal, era prea târziu, deja iubeam judo-ul.
Rep.: Ce performanțe notabile ați obținut în perioada junioratului?
D.P.: Între anii 1992-1994, am fost membru al lotului naţional de juniori de la Piteşti. Am fost vicecampion naţional de juniori, vicecampion internaţional de juniori al CSI, la Chișinău, și locul 3 la Campionatul Național de Juniori.
Rep.: Când ați intrat în jandarmerie și cât de mult a contat faptul că erați deja un practicant de arte marțiale?
D.P.: În perioada 1995-1996, am executat stagiul militar la arma jandarmi, unde am fost component al echipei de judo AS Dinamo – Bucur – București. În perioada 1996-1997, am urmat cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri de Poliţie ,,Vasile Lascăr” Câmpina. Judo-ul m-a ajutat să obţin note maxime la probele sportive pentru intrarea în Şcoală, apoi să excelez în cadrul orelor de sport, care însemnau multe ore de autoapărare. După absolvirea Şcolii, am ales repartiţie în cadrul Brigăzii de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice (BAOLP), din cadrul Poliţiei Capitalei, care, la acea vreme, era singura structură de intervenție din M.I. şi avea, ca zonă de responsabilitate, întreaga ţară. După mineriada din anul 1999, Brigada de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice a trecut în subordinea Jandarmeriei Române, devenind Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Rep.: În ce structură a I.J.J. Buzău activați în prezent și de câți ani?
D.P.: Am lucrat mai bine 11 ani în cadrul grupei de acţiuni speciale din cadrul Detaşamentului Mobil şi totodată am desfăşurat activităţi de pregătire fizică (autoapărare) cu militarii Detasamentului Mobil. În prezent, lucrez în cadrul Compartimentului de Acţiuni Speciale şi Antiterorism, din luna decembrie a anului trecut, când acesta a luat fiinţă.
Rep.: Știu că ați fost și în misiuni ale jandarmilor români peste hotare. Ați trecut prin situații în care viața dumneavoastră a fost efectiv pusă în pericol?
D.P.: În perioada martie 2002 – martie 2003, am făcut parte din primul contigent al Jandarmeriei Române din Kosovo, unde am executat misiuni de menţinere a păcii, sub egida ONU. Au fost nenumărate momente când viaţa noastră a fost efectiv pusă în pericol, şi asta în mare parte ca urmare a rolului nostru de ,,forţe tampon” între etnicii albanezi şi etnicii sârbi, aflându-ne mereu între cele două tabere. Cele mai periculoase misiuni erau în zona de nord, în localitatea Mitrovica, unde populaţia majoritară este de origine sârbă şi frecvent aveau loc manifestaţii la care puteai auzi, şi nu de puţine ori, rafale de armă tip Kalashnikov. Misiuni de risc erau şi acelea unde, la percheziţii domiciliare, găseam de fiecare dată armament şi muniţia aferentă acestuia. Am executat misiuni de escortă a deținuților categorie A (criminali de război), de la centrul de detenţie, la tribunal, şi pe timpul desfăşurării procesului, existând riscul să fie ajutaţi să evadeze. Aceşti deţinuţi, pentru o parte a confictului, erau considerați eroi de război, iar de cealaltă parte, erau criminali de război.
În perioada decembrie 2009 – mai 2010, am făcut parte din contigentul Jandarmeriei Române din Kosovo, sub egida EULEX, executând misiuni de Asigurare a protecţiei personalului Eulex în vămile Gate 31 şi Gate 1, Forţă de intervenţie rapidă, la dispoziţia Departamentului de Poliţie Specială (S.P.D.) pentru operaţiuni de control al mulţimilor şi pentru asigurarea Echipei Speciale de Investigaţii şi Arestări (S.I.A.T. – Special Intervention Action Team), Misiuni de securitate statică, protecţie şi evacuare în situaţii de risc a personalului Eulex care îşi desfăşoară activitatea la Curtea de Justiţie din Mitrovica. De asemenea, am avut onoarea să predau ore de autoapărare membrilor Unităţii de Protectie Vip a EULEX (Close Protection Team), compusă din politişti din Franţa, Portugalia, Ungaria, Germania, România etc.
Rep.: În ultimii ani, ați obținut numeroase medalii la concursuri naționale? Între toate acestea, care considerați că este cel mai de preț titlu câștigat?
D.P.: Particip la Campionatele Naţionale de Judo ale M.A.I. din anul 1998, obţinând un loc pe podium la fiecare participare. Anul acesta am câştigat al şaselea titlu consecutiv. Consider că fiecare medalie obţinută este importantă, deoarece a fost câştigată în urma multor ore petrecute în dojo, cu ajutorul colegilor care m-au ajutat în pregătire şi le mulțumesc pe această cale şi îi rog să mă ajute în continuare deoarece, fără ajutorul lor, aceste rezultate nu ar fi posibile. Anul trecut, am obţinut locul I la Campionatul Naţional de Unifight al M.A.I., rezultat pe care vreau să îl obţin şi anul acesta.
Rep.: Mai aveți colegi la I.J.J. Buzău care au performanțe în arte marțiale? Dar în familie, aveți pe cineva care vă calcă pe urme?
D.P.: În cadrul I.J.J. Buzău există şi alţi practicanţi ai Artelor Marţiale, şi anume: Kyokushin, Kick-Boxing, cu rezultate obţinute înainte de a intra în Jandarmerie. Am o fată, Isabela, de 11 ani, care practică dansul modern, şi un băiat Eduard, de 3 ani, care, din cele spuse de educatoarea de la grădiniţă, deja a început antrenamentele de arte marţiale.
Rep.: Ce vă propuneți să faceți pe viitor, mai ales că în profesia dumnevoastră se iese la pensie mult mai devreme decât în alte profesii?
D.P.: Până la ieşirea la pensie, îmi doresc să câştig cât mai multe medalii, iar la pensie, cu siguranţă, voi antrena viitorii campioni.
