Guvernul pregătește noi taxe, iar pentru politicieni trebuie să modifice, până la 1 iulie, Codul Fiscal, astfel încât să poată intra în vigoare de anul viitor. Liderii partidelor din Coaliția de guvernare s-au întâlnit la Palatul Victoria pentru a discuta mai multe propuneri. În primul rând, companiile mari ar putea fi obligate să plătească de la 1 ianuarie o taxă de solidaritate, iar micro-întreprinderile să aibă măcar un angajat.
1 miliard de euro s-ar strânge la bugetul de stat dacă, așa cum propun liderii PSD, firmele mari ar plăti o taxă de solidaritate de 1% din cifra de afaceri. Decizia este agreată politic, atât timp cât și liberalii o susțin, numai că aceștia propun o taxă de 0,5%. Taxa de solidaritate ar urma să se aplice pentru companiile care au cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro.
Tot liberalii susțin și taxarea dulciurilor sau a băuturilor carbogazoase, care au conținut mare de zahăr. Social-democrații nu erau de acord cu această idee, susținând că industria alimentară poate fi mai degrabă determinată să își modifice rețetele. De luna viitoare s-ar putea scumpi țigările. Un pachet va costa, în medie, cu 50 de bani mai mult, iar accizele vor fi majorate și pentru țigările electronice.
20 de miliarde de lei au ajuns la buget anul trecut din accizele pe tutun. Accizele pentru tutun ar urma să fie majorate cu 5,5 % pentru țigarete, cu 12,3 la sută pentru lichidul care conține nicotină și cu peste 35 de procente pentru tutun încălzit. Guvernanții vor să renunțe și la scutirile pe care le au cele 620.000 de microîntreprinderi.
Pentru că multe sunt inactive sau nu au declarat niciun angajat, politicienii vor să reducă din deducerile fiscale, dar și pragurile de la care vor plăti impozite. Reducerea în etape a plafonului de la care se aplică impozitul pe profit pentru microîntreprinderi ar putea așadar să fie de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, de la 500.000 la 300.000, de la 300.000 la 100.000 sau 75.000. Prin PNRR, România s-a angajat să reducă și facilitățile pentru IT, construcții și agricultură.
Până să ia o decizie asupra acestor măsuri, politicienii și-au majorat printr-un artificiu procedural propriile lefuri. Asta după ce săptămâna trecută au crescut și salariile primarilor și ale președinților de consilii județene. De la funcția supremă în stat – președintele țării – până la parlamentari si miniștri, toți ar urma să primească în plus câteva sute de lei. La alesi, cresterea e de 1.000 de lei.
Totuși, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că vor amâna aplicarea acestei majorări cu un an. Măsurile sociale adoptate până acum de coaliția de guvernare costă statul român 22 de miliarde de lei. Pentru ultimele majorări salariale în rândul bugetarilor și demnitarilor, Ministerul Finanțelor nici măcar nu a prezentat care este impactul bugetar.
