TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SFINȚII CONSTANTIN ȘI ELENA

0
76

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți în biserica creștin-ortodoxă pe 21 mai, iar în cea catolică sau apuseană pe 18 august. Obiceiurile și superstițiile asociate cu această sărbătoare țin mai mult apropierea de vară și de ciclul lucrărilor agricole. În folclor, se spune că Sfântul Constantin ar fi scos crucea din mare, o reinterpretare a descoperirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Cristos, de către Sfânta Elena, la Ierusalim.

Potrivit românilor, vara începea, de fapt, odată cu ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena. Tot acum, păstorii își hotărau baciul și locurile de stână. Femeile obișnuiau să pună pe fugă duhurile rele cu tămâie și agheazmă, în vreme ce bărbații afumau oile cu ajutorul așa-zisului „foc viu”, astfel încât animalele să fie apărate de rele în perioada cât rămâneau la stână. De asemenea, se făcea mare hărmălaie pentru ca vrajitoarele ce încercau să fure sporul laptelui să fie izgonite.

În vechime, dacă cineva îndrăznea să lucreze în această zi, se zicea că recolta câmpului îi va fi distrusă de foc sau de păguboase zburătoare. Totodată, ziua împăraților se ținea pentru ca ulii să nu înșface orătăniile din ogradă. Această zi de sărbătoare marca sfârșitul perioadei de însămânțare a ovăzului, meiului și porumbului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

+ 74 = 82