DR. DOINA POPESCU, COORDONATOR AL PROGRAMULUI NAȚIONAL DE SCREENING LA NIVELUL SJU BUZĂU: ,,DOAR 3 FEMEI AU VENIT PE PROGRAMUL DE SCREENING. CONCLUZIA ESTE CĂ ÎN ACEŞTI DOI ANI, NU AU MAI FOST INVESTIGATE FEMEILE!”

0
241

Pandemia ce ne bântuie de mai bine de doi ani scoate la suprafață o situaţie alarmantă privind testarea femeilor prin Programul Național de Screening pentru depistarea cancerului de col uterin. Spre exemplu, la nivelul județului Buzău, Programul Național de Screening pentru cancerul de col uterin a început în anul 2013. În perioada 2013-2019, în cadrul rețelei creată de Spitalul Județean de Urgență Buzău, au fost testate peste 6500 de femei. Dintre acestea, aproximativ 500 de femei au avut leziuni celulare microscopice care puteau evolua către un cancer. Pentru a afla cum se mai prezintă situaţia privind testarea femeilor, la nivelul județului nostrum, prin Programul Naţional de Screening pentru cancerul de col uterin,  am vorbit cu dr. Doina Popescu, medic primar – Anatomie Patologică, coordonatorul Programului Național de Screening, la nivelul Spitalului Județean de Urgență Buzău, în cadrul unui interviu oferit cu sprijinul purtătorului de cuvântal Spitalului Județean de Urgenă Buzău, Adriana Bunilă:

Reporter: Ce investigaţii medicale sunt recomandate, începând de la ce vârstă şi cu ce frecvenţă, pentru prevenţia/depistarea timpurie a cancerului de col uterin?

Dr. Doina Popescu: În primul rând, aş vrea să spunem de ce s-a ajuns la acest program de screening şi ce înseamnă screening pentru toate femeile care aud acest cuvânt. Screening înseamnă să depistezi modificări celulare microscopice, la paciente, la femei, care aparent nu au niciun fel de simptomatologie, ele se cred sănătoase, deci sunt clinic sănătoase. Dacă stai de vorbă cu femeia, îţi spune că nu are niciun fel de durere, niciun fel de modificare, nu are nimic şi atunci screeningul înseamnă testarea  unui număr cât mai mare de femei pentru o anumită boală sau patologie şi să vezi modificările care apar până se să ajungă în stadiul de cancer clinic manifest. S-a ajuns la acest screening în întreaga lume deoarece cancerul de col uterin a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este a doua  cauză de deces prin cancer la femei, în lume, iar în Europa, este a şasea cauză de deces prin cancer. Noi suntem cumva la coada clasamentului, avem aproape cea mai mare incidenţă la cancerul de col la femei şi suntem a treia ţară în Europa ca mortalitate în rândul femeilor, cauzate de cancerul de col uterin. Ajungându-se la aceste cifre, în 2016, Institutul Naţional de Sănătate Publică spunea că în fiecare zi, 6 femei mor din cauza cancerului de col uterin şi atunci s-a demarat programul de screening. Programul de screening a început foarte bine, aveam undeva pe la 4-500 de femei de testat lunar. A fost greoi la început. Asta, fiindcă s-a modificat legislaţia în primul an de vreo două ori: a trebuit ca medicii de familie să facă drumuri pentru reînnoirea contractelor, banii au venit foarte târziu. Am avut noroc cu medicii recoltori ginecologi, care, pe cheltuiala dumnealor materială ,7-8 luni de zile au lucrat fără să primească banii, plus că în lunile astea au venit tot felul de zvonuri, că vin banii, că nu vin, dar a mers programul 5-6 ani. De când a venit această nenorocire de virus, Covid-19, nu au mai venit femeile.

Rep.: Mai exact, câte femei au fost testate în perioada 2020-2021 în județul Buzău, perioadă marcată de pandemia de Covid-19?

D.P.: Doar 3 femei au venit pe programul de screening. În cadrul programului de screening, pentru cancerul de col uterin, investigaţia care se face este testul Papanicolau, frotiul pe lamă al celulelor recoltate de  la nivel vaginal şi al colului uterin. Nu au mai venit femeile din diverse motive, medicii de familie au fost efectiv copleşiţi de numărul de pacienţi care trebuiau verificaţi, trebuiau urmăriţi, cei care erau cu covid li s-au pus în cârcă multe alte lucruri, inclusiv Centrele de vaccinare, au trebuit să facă faţă multor provocări şi unui volum de muncă fantastic şi atunci nu au mai putut informa femeile despre utilitatea acestei investigaţii. Apoi, femeile nu s-au mai dus să-şi facă investigaţia din cauza fricii de a nu contacta virusul. Concluzia este că în aceşti doi ani, nu au mai fost investigate femeile!

Rep.: Ce strategii s-ar putea găsi pentru a creşte numărul de teste în rândul femeilor?

D.P.: În primul rând, ar trebui o educaţie sanitară a femeilor, a fetelor, despre importanţa acestei investigaţii şi despre faptul că această investigaţie le poate salva viaţa, pentru că, aşa cum spuneam, în cadrul Programului de screening, am depistat femei cu modificări la nivel celular care nu se ştiau bolnave cu nimic. Nici nu aveau cum, simptomatologia nu există decât în cazul în care deja este într-o fază avansată cancerul şi poţi să depistezi chiar dacă este un cancer în faze incipiente, la început, în stadiul zero sau sunt modificări care pot să ducă la cancer, lucru care se întâmplă în ani. De la o modificare microscopică celulară până la un cancer invaziv trec ani, femeile ar trebui să fie educate, să fie informate, ca să meargă periodic la medicul de familie, măcar o dată pe an, să-şi ceară o trimitere pentru un consult ginecologic. De fiecare dată avem alte priorităţi, copilul, soţul, programul extracurricular al copilului sau temele, sau toate cele, suntem mame , dar măcar o dată pe an să ne propunem, în luna în care noi împlinim o anumită vârstă, să mergem să ne facem această investigaţie. În ţările dezvoltate, această investigaţie este făcută o dată pe an la majoritatea femeilor active sexual, motiv pentru care această investigaţie, făcută anual, şi vaccinarea anti HPV în rândul femeilor, a scăzut incidenţa cu peste 90% a cancerului de col uterin. Această investigaţie, simplu de efectuat, nu este consumatoare de timp, nu este dureroasă și salvează vieţile femeilor.

Rep.: Credeţi că medicii de familie ar trebui să se implice mai mult?

D.P.: Cred că da şi cred că şi educarea fetelor în şcoli! Să ştiţi că eu sunt pentru educaţia sanitară şi sexuală în școli. Ar trebui introdusă această materie obligatoriu, nu opţional, pentru că ar trebui făcută de persoane instruite, nu de oricine, ar trebui făcută de oameni instruiţi, documentaţi, care ar şti ce şi cum să le spună copiilor, ce să facă. Atunci când o fată îşi începe viaţa sexuală, în primul rând ar trebui să meargă la un control ginecologic sau la medicul de familie, în cine are ea încredere, şi să discute despre lucruri pe care mama ei ori nu le știe ori îi este rușine să spună. Ştiţi că nouă ne este rușine să vorbim despre lucruri despre care ar trebui să vorbim cu sinceritate, să ne apropiem copiii şi să le spunem lucrurilor pe nume, sunt lucruri cu care ne întâlnim zi de zi. Nu înţeleg această reticenţă a mamelor. Educaţia din mediul on-line nu este cea mai bună alegere, ei aşa sunt obişnuiţi dar nu este cea mai bună alegere. Trebuie să mergi, să stai de vorbă, să ţi se spună, pentru că fiecare pacient are particularităţile lui şi atunci trebuie să te adaptezi la fiecare pacient şi să îi explici, iar medicii sigur știu ce şi cum să spună astfel încât să scadă incidenţa cancerului de col uterin, care este foarte mare, tocmai din cauza lipsei educaţiei sanitare și sexuale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rezolvă Captcha 8 + = 11