DORU BRĂTULESCU, ADMINISTRATOR FIRMĂ DE TURISM: ,,ÎN ACEST AN, BUZOIENII VOR CĂLĂTORI MULT MAI MULT ÎN PROPRIA ȚARĂ”

0
149

Întreaga lume s-a întors pe dos din cauza pandemiei de coronavirus. Din cauza stării de urgență, urmată de cea de alertă, totul parcă a încremenit, oamenii au fost nevoiți să stea în case, iar de călătorii nici nu mai putea fi vorba. În toată această perioadă, întreaga industrie a turismului a trăit și trăiește o adevărată tragedie, fiind cel mai lovit sector, cu pierderi grave pe toate segmentele: companii  aeriene, linii de croazieră, hoteluri întregi cu porţile închise şi mii de lucrători din industrie disponibilizaţi. Cum era de așteptat nici turismul local nu a fost scutit de efectele pandemiei. În ce măsură a fost afectat și unde își vor petrece buzoienii vacanțele aflăm de la Doru Brătulescu, unul dintre cei mai experimentați touroperatori din județul Buzău și nu numai.

Reporter: După luni de restrictii au inceput să se aplice unele măsuri de relaxare care par să fi dezmorțit putin economia. În ce măsură a fost afectat turismul local de pandemia de coronavirus?

Doru Brătulescu: Trebuie analizată mai întâi situația de acum, când de fapt sunt două crize letale: pandemia și economia post-pandemie. Relansarea economiei, pe care o susțin mereu televizioniștii noștri aleși, unii aflați în spatele telefonului, înseamnă de fapt reîmpărțirea sărăciei. După ce că suntem o economie de subcontractori, nu se știe în ce direcție mergem, pentru că nimeni nu ne-o semnalează. De aceea situația este destul de gravă. Este o mare diferență între analiștii financiari de la televizor și antreprenorii care se bazează pe practică. Nu putem să contabilizăm în acest moment pierderile înregistrate de către industria de turism românească de la începutul pandemiei şi până în prezent. Asta deoarece Institutul Naţional de Statistică nu a publicat încă și, după părerea mea, n-are ce, pentru că nu poate. În ceea ce privește turismul local, touroperatorii buzoieni deși cunosc destinațiile turistice, au foarte puține cunoștințe despre structurile de primire, având în vedere că nu au ieșit pe piață cu ofertarea locurilor de cazare, sau cu ceea ce știu să facă.  Pe de altă parte, chiar dacă au apelat la vreun sistem de rezervări, nouă nu ni s-a comunicat și de aceea de cele mai multe ori rezervarea turist-structură de primire (hotel, motel, pensiune, cabană), se face fără știrea agențiilor de turism locale. De asemenea, zonele unde sunt amplasate aceste structuri sunt foarte puțin cunoscute din cauza lipsei de materiale promoționale.

Rep.: De unde provin turiștii care mai vizitează Buzăul? Din punctul dumneavoastră de vedere care este zona cea mai putin explorată a județului?

D.B.:Avem foarte puține cunoștințe despre turiștii care vizitează județul Buzău. În lipsa unui centru de informare turistică, ce ar avea ca principal scop atragerea turiștilor și direcționarea acestora spre obiectivele turistice, se preferă legătura …,,din auzite”, sau ,,mersul la ghici”. Zona județului explorată mai puțin se află în partea de sud, sud-vest și sud est, deoarece este acoperită în mare parte de culturi agricole. Cu toate acestea, până la `89 existau și anumite obiective de vizitat, atât pentru odihnă, cât și pentru tratament, precum Balta Albă.

Rep.: Suntem în sezonul estival. Mai optează buzoienii pentru vacanțe pe litoralul românesc, sau aleg tot așa destinații exotice?

D.B.: Deși o situație mai complexă este aceea a grupurilor organizate cu destinația în mai multe țări, care implică transport tip avion-autocar, transferuri și cazări în mai multe destinații în diverse hoteluri, aflate în orașe și țări diferite, sezonul estival a început cu puțină reținere, dar a început. Sperietura anumitor turiști a încetat în momentul ajungerii la destinația concediului. În acest an, buzoienii vor călători mult mai mult în propria țară și, probabil, în cele mai importante destinații de vară tradiționale. După cum se știe turismul este o industrie globală. Fiecare țară depinde de alte țări și din această cauză, având o evidență destul de clară a turiștilor buzoieni care se deplasează în străinătate, putem ști că achiziționarea acestor pachete s-a făcut în proporție de 90-95% în anul 2020.

Rep.: Cât de mult va schimba această pandemie, în viitor vorbind – când să zicem că vom reveni la normal -, domeniul turismului? Adică, din punct de vedere al condițiilor de cazare sau al modului în care vom ajunge la destinațiile dorite pe hărțile turistice ale orașelor…

D.B.: Nimeni nu îl va putea opri pe om să călătorească, mai ales după libertatea de a vedea lumea, pe care a dobândit-o după 1989, chiar dacă acum ne confruntăm cu cea mai cruntă răsturnare de situaţie din istoria turismului. Închiderea agențiilor este exclusă și acela care va recurge la acest gest incalificabil va fi răspunzător, zic eu, în fața numărului deocamdată necunoscut de turiști, care și-au planificat concediile și în mare parte le-au achitat. La fel și cel care nu va ține cont de angajații pe care îi are, care au răspuns ,,prezent” la toate formele de muncă în turism și la toate orele din zi și din noapte. În limita disponibilității financiare trebuie achitate drepturile acestora chiar dacă actualmente încă, nu există și nu li s-a oferit nicio soluție din partea nimănui.

Luând în considerare că mai multe state (precum Italia, Franţa, Spania, Germania) deja au implementat măsuri fiscale menite să susţină angajatorii şi salariații din turism pe parcursul acestei perioade dificile şi luând în considerare recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică conform cărora “guvernele ar trebui să ofere ajutoare financiare, firmelor din cele mai afectate sectoare, cum ar fi turismul”, ar fi necesară și la noi, până la rezolvarea acestei crize prin reducerea sau chiar eliminarea completă a unor obligaţii sociale aferente forţei de muncă, a companiilor şi angajaţilor companiilor care trăiesc din activităţi turism, pe care le-am menţionat mai înainte. 

Ca să se revină la normal, turismul ar trebui văzut ca o axă principală de dezvoltare economică a țării, deoarece nu este doar apanajul sectorului privat, chiar dacă aici este cheia dezvoltării. Și asta ar trebui să şi-o asume profesioniştii şi întreprinzătorii, autorităţile publice centrale şi locale contribuind la prestigiul destinaţiei turistice şi la calitatea produselor turistice.

Dar după cum se știe, turismul românesc este ,,croit” după chipul şi asemănarea celor care deţin prim-planul României de azi şi, după cum (nu) se doreşte adică, o paranteză în istoria ţării, funcţionând la cote de avarie într-un haos instituţionalizat, creat de toţi care au condus şi conduc destinele lui. Deci, cheia dezvoltării de care vorbeam ar trebui să şi-o asume profesioniştii şi întreprinzătorii, autorităţile publice centrale şi locale contribuind la prestigiul destinaţiei turistice şi la calitatea produselor turistice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here