Buzoianul Constantin Tănase, cercetător știintific principal gradul I, medaliat în străinătate pentru invențiile sale privind substanțele active care constituie un punct de plecare pentru obținerea unor tratamente antitumorale

0
1883

 

Constantin Tănase Este cercetător științific principal cu gradul 1 la Institutul  Național de Cercetare-Dezvoltare-Chimoco-Farmaceutică din București.

Reporter: În calitate de cercetător știintific principal gradul I, ați obținut anul acesta la Geneva, o recunoaștere internațonală, pentru o inventie, despre substanțe active ce ar putea fi dezvoltate mai departe pentru un tratament împotriva cancerului/bolilor antivirale: Ne puteți despre ce premii este vorba ?

Constantin Tănase: Pentru invenția cu titlul “Nucleozide carbociclice cu un radical norbornanic functionalizat în locul fragmentului gricozidic”, la Salonul international de invenții Geneva-2018 am primit medalia de aur si deasemenea premiul special al delegației Hong Kong.

 Rep.:. Cum se poate folosi mai departe invenția pentru care ați fost premiat internațional?

C.T.: Invenția prezintă o serie de compuși de tip nucleozidic cu un radical norbornanic, dintre care unii prezintă activitate antivirală (Cocsackie B3) similară celor mai active substanțe studiate mondial, cu structură similar, sau antitumorală. Cecetarile noastre constituie un punct de plecare pentru obținerea unor compuși noi, mai active și mai selective, pe baza unor colaborări cu institute specializate din lume (Institutul National de Cancer-Betesda, SUA, Influnza Research Institute-Sant Petersburg, Rusia). Deasemenea și pentru alte grupe de cercetare din lume.

“Cercetările noastre constituie un punct de plecare pentru obținerea unor compuși noi pe baza unor  colaborări cu institute specializate din lume”

 

 Rep.:. Ce alte distincții la nivel internațional ați mai obținut?

C.T.: La Salonul de Invenții de la Brusseles din 2016, am obținut deasemenea medalia de aur și premiul special al delegației Chinei pentru un brevet de invenție care rezolvă o etapă importantă din sinteza totală stereocontrolată a prostagladinelor ( transformarea aproape cantitativă a unor intermediari cu structură δ-lactonică în intermediari cu structură g-lactonică, în diferite variante).

Rep.:. Puteți să ne divulgați din secretele muncii de cercetător științific, câte ore pe zi petreceți în laborator? Cum vă împărțiti între profesie și viața personală?

C.T.: Rezolvarea problemelor de cercetare este o activitate continuă, la laborator și acasă. La laborator activitatea este orientată pe sintezele organice specifice, purificarea fiecărui compus nou (obligatoriu), caracterizarea fizico-chimică a acestora (pentru a le dovedi structura) și multe alte activități curente. Documentarea științifică asupra domeniului, noutăților, asupra unor condiții de reacție și interpretarea analizelor structurale numeroase, de regulă se face acasă. De ex., interpretarea spectrelor RMN ale unui compus se poate rezolva intr-o oră, dar pentru mulți compuși într-un timp mult mai mare (zile, săptămîni).

Rep.:. Care sunt cele mai mari împliniri ale profesiei dumneavoastră? Dar dezamăgiri?

C.T.: Impliniri am avut și la Institutul de Fizică Atomică și la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice-ICCF-București. La primul institut, sinteza primului compus organic marcat specific cu tritium, realizarea de pionerat a unor analize de tip RIA pentru determinarea testosteronei și cortizolului, prin sinteza compusului marcat cu Iod-128 și a conjugatului haptena-serum albumină  bovină cu care au fost obținuți anticorpii specifici compusului respectiv (necesari analizei RIA).

La ICCF a fost sinteza totală stereocontrolată a prostaglandinelor naturale și a analogilor de sinteză ale acestora, care, după parerea mea este cea mai compleza sinteză organică efectuată în Romania, prin 32 etape de sinteză (pentru compușii racemici) și 34 etape de sinteză pentru compușii optic puri. Cercetările au fost finalizate prin procese tehnologice pentru doi compuși (Cloprostenol racemic și optic activ, utilizat la controlul fertilității la animalele de fermă (vaci, iepe, purcele,etc)), pe baza cărora au fost sintetizați alți analogi, cei mai importanți fiind compușii Latanoprost, Bimatoprost, Travoprost, utilizați la reducerea presiunii intraoculare în tratamentul glaucomului. Activitatea a fost materializată și printr-o microproducție importantă pentru un partener Italian (1,6-2-milioane EU).

Dezamăgit sunt că acum, subfinanțarea cercetării a determinat depopularea institutului. De ex., la secția de Sinteze au rămas doar 2 persoane cu studii superioare și un technician (la inceputul microproducței au fost 18 tineri cu studii superioare și 7 cercetatori Cs-CS1); Nu mai avem tineri care să învețte și să continue această activitate nobilă de cercetare. Nu se înțelege că cercetare este motorul dezvotării societății (a se vedea progresul tigrilor asiatici și a Chinei).

Rep.:.. Ce le recomandați tinerilor care vor să urmeze activitatea de cercetător științific?

C.T.: Aș dori să vină la instutut, să învețe cît mai sunt cercetători batrîni, să poată ajunge pregătiți pentru a continua activitatea de cercetare. La venirea ca absolvent al facultății, la IFA ne-au spus ca un leitmotiv că trebuie să beneficiem de cunoștințele celor mai în vîrstă pentru ca în 5 ani să ne putem descurca independent. (Şi atunci în cercetare ajungeau cei mai buni absolvenți. Acum ?).

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here