Zicala ”Codru-i frate cu românul” își pierde semnificația de la o zi la alta. O demonstrăm de fiecare dată când defrișăm haotic și fără opreliște. Că respectul pentru comoara verde este vorbă-n vânt ne-o dovedește și comportamentul localnicilor și autorităților dintr-o comună buzoiană, din inima Bărăganului. Pur și simplu și-au bătut joc de o plantație de salcâm și glădiță, care după ce devenea pădure trebuia să apere satul de viscolele năpraznice.
Acţiunea de împădurire din comuna buzoiană Smeeni, din primăvara anului 2014, s-a realizat în patru zile, cu sprijinul a zeci de localnici și elevi de la școli, care au participat voluntar. Acțiunea s-a finalizat cu plantarea pe o distanta de patru kilometri, între satele Bălaia și Sălcioara, a unui număr de aproximativ 20.000 de puieți de salcâm și glădiță. Fâșia cu puieți a fost împrejmuită cu sârmă ghimpată, pentru a limita accesul animalelor care pasc pe pășunile comunei.
La mai bine de 3 ani de la plantarea puieților, totul este un dezastru. Peste 95 % dintre salcâmi s-au uscat sau au fost distruși de animalele care, lăsate supravegheate, au pătruns dincolo de gardul de sârmă ghimpată. Mai mult, o parte din gard a fost furat.
Văcarii și ciobanii satului sunt arătați cu degetul de autoritățile comunei. Pe ei îi vede primarul din Smeeni vinovați de distrugerea plantației de salcâm. Ionuț, un tânăr cioban, pe care l-am găsit foarte aproape de terenul care urma să devină lizieră, se jură că nu și-a lăsat mioarele printre pomișori. La rândul lui, îi acuză pe ”colegii” care îngrijesc cirezile din zonă.
Autoritățile susțin că au înștiințat de nenumărate ori, atât poliția, cât și crescătorii de animale din zonă, cu privire la protejarea plantației. Neglijența și nepăsarea tuturor au făcut ca acum totul să fie spulberat, odată cu speranța celor care locuiesc la marginea satului, de a fi protejați de troiene în următorii ani.
După împădurirea făcută cu tam-tam în 2014, au rămas în viață câțiva salcâmi dintr-un pâlc aflat foarte aproape de gospodării. Pomii au ajuns la aproape 3 metri înălțime și vor depăși cinci metri dacă nu vor fi devorați, între timp, de mioarele și vitele sătenilor. Despre pagube și eventuale sancțiuni, nimeni nu scoate o vorbă deocamdată.
