Viorel Eduard Orășan-Alic și Bogdan Alexandru Torcea, sunt acuzați de luare de mită, fals informatic, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Şi Irina Monica Orășan-Alic, cadru didactic, este acuzată de complicitate la luare de mită, fals informatic și folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și trafic de influență.
Instanța a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
De asemenea, instanța a dispus măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile față de alte trei cadre didactice, Lucian Păiușan, acuzat de luare de mită în formă continuată (17 acte materiale), Viorica Daniela Vincze-Iancsi, acuzată de luare de mită în formă continuată și trafic de influență și Olga Domnica Moldovan, acuzată de luare de mită.
„Reamintim că în cauză au fost efectuate 106 percheziții domiciliare, în urma cărora au fost ridicate sume de bani totalizând peste 350.000 de euro. De asemenea, reiterăm faptul că procurorul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr total de 36 de persoane, față de nouă dintre acestea dispunându-se măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cursul zilei de 26 iulie 2017. Dintre cele nouă persoane, patru sunt cadre didactice care au interdicția de a mai activa în respectivele universități pe perioada pentru care a fost dispus controlul judiciar”, se precizează în comunicatul PÎCCJ.
Procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar şi în cazul a doi studenți, Nseir Bahij (pentru dare de mită) și Maria Giuseppina Matteo (pentru dare de mită în formă continuată, complicitate la infracțiunea de fals informatic și complicitate la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații).
Procurorii susțin că, pe parcursul anilor universitari 2015 — 2016 și 2016 — 2017, în schimbul unor sume de bani de până la 400 de euro, cadre didactice din cadrul celor două universități nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, nu au procedat la examinarea corespunzătoare a studenților cu ocazia desfășurării examenelor de an la materiile la care sunt titulari sau chiar la susținerea examenului de licență, la probele practice, permițându-le studenților susținerea lor în mod formal, cu încălcarea cadrului legal.
Studenții care primeau de la informaticieni, prin SMS, răspunsurile la testele grilă de la examenele de an derulate online.
Prin intervenția informaticienilor în softurile universităților, răspunsurile date de studenți la testele grilă erau modificate în sistem astfel încât în final să obțină note cu care să poată promova examenele. În unele situații s-a operat direct modificarea notelor în scopul promovării la disciplinele respective.
În ceea ce privește lucrările de licență, în schimbul unor sume de 500 — 600 de euro, acestea erau achiziționate de studenți direct de la profesori, în format electronic, conținând inclusiv prezentări în format power point.
Anchetatorii spun că unii dintre studenții străini de la cele două universități au urmat cursuri în limba română și au promovat ulterior toate examenele în limba română, necunoscând această limbă. Dintre studenții care cunosc limba română, unii au devenit intermediari pentru ceilalți, ca și unii absolvenți ai universităților respective, potrivit agerpres.ro
