Cercetare pe salariu minim

0
640

Au inventat pepeni cu gust de kiwi sau vanilie, au omologat castraveți pentru diabetici sau tomate cu puf și au introdus în culturi zeci de legume îmbunătățite. Aceste minuni ale agriculturii sunt opera cercetătorilor Stațiunii Experimentale din Buzău. Este greu însă de crezut că munca lor nobilă este remunerată precum cea a unui muncitor necalificat, cu salariul minim pe economie.

Datorită cercetărilor de la “Experimentala” din Buzău, în câţiva ani, legumele şi fructele autohtone au prins forme şi arome dintre cele mai nebănuite. Acum, avem tomate în formă de ardei sau de pere, castraveţi albi şi cu ţepi, recomandate diabeticilor. Cercetătorii de la Buzău au creat de-a lungul timpului mai multe soiuri de legume “exotice”, de la castravetele „grenadă”, sau cel cu gust de kiwi, până la pepenele cu gust de coniac sau roșia cu puf.

În ciuda rolului lor în agricultura țării, un sfert dintre cercetătorii Stațiunii Legumicole încasează la sfârșitul lunii salariul minim pe economie. Elena este una dintre tinerele cercetătoare ale instituției. Practică meseria mai mult din pasiune pentru că avantajul material este unul umilitor.

“Ziua de salariu cred că este cea mai deprimantă zi din celelalte zile ale săptămânii. Salariu este de minim pe economie, 1450 de lei.” spune Elena Barcanu, asistent cercetare

Pentru salariul minim pe economie lucrează un sfert dintre cei zece specialiști ai Stațiunii de Cercetare de la Buzău. Ajung la un salariu decent, de 3.000 de lei net lunar, abia după 35 de ani vechime, toate gradele profesionale obținute și numeroase lucrări științifice publicate.

“Salariul este foarte mic, din acest motiv avem colegi care au renunțat, au plecat din cercetare fie la firmele străine, sau alți cercetători mai în vârstă, care datorită salariilor mici au făcut cerere să fie încadrați la muncitori, pentru că acolo grila de salarizare este mai permisivă și se poate obține un salariu mai mare. Este trist ca un om, care lucrează în cercetare, după 35 de ani de muncă să facă cerere să devină muncitor ca să primească un salariu mai mare, pentru că grila de salarizare în cercetare nu îi permite un salariu mai mare.” spune Costel Vânătoru – cercetător științific

Instituţia din Buzău are în structura sa un număr de peste 60 de angajaţi, dintre care 10 sunt cercetători în horticultură. Fondul de salarii este asigurat exclusiv din resurse proprii, mai precis din producerea și vânzarea de semințe, răsaduri sau legume, pentru că statul nu prevede un buget de salarizare pentru acest segment.

“Ne asigurăm existența din vânzarea de răsaduri de legume, semințe. Practic, noi facem ceea ce fac fermierii. Gânditi-vă că fermierii se plang că nu au subvenții sufuciente și greu își duc existența de la un an la altul. La noi, banii pe care trebuie să îi obținem pentru salarii, pentru materiale, trebuie să facem și cercetare, Greu implementăm programe de cercetare atorită lipsei de finanțare” a mai spus Costel Vânătoru, cercetător științific.

Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău a fost înfiinţată în 1957, sub numele de Staţiunea Experimentală. Este o unitate strategică de cercetare şi dezvoltare pentru zona bazinului legumicol Buzău şi a judeţelor limitrofe.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here