“Trebuie să încercăm să vedem mereu dincolo de Cruce!”

Preotul IOAN ŞOLEA, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, într-un interviu realizat de SILVIA BUNICĂ

0
525

Pentru toţi credincioşii, aceste zile înseamnă pregătiri, mese festive, dar și liniște în suflet. Ce înseamnă însă Paștele, dincolo de musafiri, ouă roșii, cozonac, pască și slujbă la biserică aflăm de la preotul Ioan Șolea, colegul nostru de redacție și realizatorul emisiunii „Cuvinte din tăceri”.

Silvia BUNICĂ: Suntem într-o săptămână specială, diferită față de cele din cursul anului și mă refer aici la post și iertare, ce alte sentimente ar trebui să mai predomine printre noi, oamenii, sfatul venind de la tine, ca preot?

Ioan Șolea: Cred că importantă este bucuria, chiar dacă trăim într-o lume a tristeții, trebuie să încercăm să vedem mereu dincolo de Cruce, să vedem Învierea lui Hristos, plină de slavă, de nădejde, întru cele bune ale acestei lumi.

Am spus să vedem dincolo de Cruce, pentru că suferința în această lume este o realitate, nu o putem tăgădui, putem doar să o înțelegem, să o asumăm și să-i găsim scopul ei ultim, care este Învierea.

Este lucru bine știut că nu există Înviere fără de Cruce, cu toate acestea, noi nu ne întristăm, pentru că știm că suferința este limitată în timp, pe când bucuria este veșnică.

S.B.: De la cele sfinte, trecem la cele pământești, unde petreci sărbătorile, cu cine și în ce împrejurări?

I.Ş.: Bineînțeles că voi petrece sărbătorile în Biserică, nu o să am prea mult timp să-l petrec cu familia, dar după… promit să mă revanșez .

S.B.: Dar în emisiunile tale, pe cine te-ai gândit să chemi ca invitat într-o săptămână așa de specială?

I.Ș.: În această săptămână invitatul emisiunii este pr. Mihail Milea, binecunoscut buzoienilor, binecunoscut inimilor noastre. De fiecare dată, în astfel de momente avem nevoie de oameni calzi care să atingă gingaș sufletele noastre. Cuvintele pe care ni le va spune pr. Mihail Milea vor fi ca o desfătare, ca un festin înaintea festinului, adică a Sărbătorii Învierii Domnului.

S.B.:  Cum reușești să te împarți în această perioadă, între sarcinile care îţi revin la muncă, acasă, la biserică?

I.Ș.: Cu timp și fără timp, așa ne îndeamnă Sf. Ap. Pavel pe noi preoții, pentru că timpul nu ne mai aparține, el aparține oamenilor care ne-au fost încredințați, nu ei ne slujesc nouă, ci noi le slujim lor.

S.B.:  Un gând pentru cititorii săptămânalului, în prag de Sărbătoare?

I.Ș.: A fost un an greu pentru noi românii, cu multe încercări și cu multă vrajbă, parcă tot ceea ce facem este gândit în paradigma „unii împotriva altora”. Nu e nimic mai rău decât dezbinarea, decât ura și vrăjmășia. Trăind atât de puțin timp pe pământ, mai avem timp de ură?! Timpul pe care Dumnezeu ni l-a oferit este timpul iubirii, pentru că „aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3: 16).

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ